MOZAIC STIRI ECONOMICE: Volkswagen dă 3 miliarde dolari în SUA pentru scandalul emisiilor
Cele două părţi negociază în prezent ultimele detalii ale acestei înţelegeri, în care penalităţile ar ajunge la maximum 4 miliarde de dolari. O decizie finală ar putea fi anunţată săptămâna viitoare, potrivit unor surse anonime, citate de Reuters. Grupul Volkswagen ar putea fi obligat să accepte o monitorizare strictă din partea unei alte entităţi şi să accepte schimbări majore legate de scandalul emisiilor. Constructorul auto şi Departamentul de Justiţie au avut discuţii intense în ultima săptămână, în încercarea de a ajunge la un acord înainte de data de 20 ianuarie, când preşedintele Barack Obama îşi va încheia mandatul. În caz contrar, schimbarea administraţiei de la Casa Albă va întârzia semnificativ încheierea unui acord.
Creşterea salariului minim ar putea majora şomajul sau extinde plata "la negru"
Creşterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaţilor, să treacă o parte din salariaţi pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească preţurile, în condiţiile în care şi angajaţii mai bine plătiţi ar putea cere creşteri salariale, spun economiştii consultaţi de News.ro. Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plăţii "la negru" în anumite categorii de afaceri şi stimularea economiei gri, parţial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieşirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici. Problema salariului minim este una intens dezbătută de către economişti. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o barieră de intrare pe piaţa muncii care îi afectează mai ales pe salariaţii cel mai puţin calificaţi, ce pierd contactul cu locurile de muncă plătite legal şi depind fie de munca "la negru", fie de asistenţa socială, deci de guvern. Această măsură nu are o acoperire în situaţia economiei şi ar putea reprezenta o veste proastă pentru mulţi antreprenori, a avertizat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. ”Acest avans, din perspectiva mediului de afaceri, nu este tocmai o veste bună. Raportul dintre salariul mediu şi cel minim a depăşit 50%, peste media europeană”, a spus Dumitru, pentru News.ro. Economiştii pledează pentru o formulă prin care să fie legată creşterea salariului minim de anumiţi indicatori economici, pentru a fi o măsură sustenabilă şi nu una discreţionară, politică, ca în prezent. ”Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de creştere. Dacă este doar o măsură politică, fără acoperire economică, am putea asista la avansul economiei negre sau gri”, a afirmat Dumitru. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, estimează că această măsură ar putea duce la creşteri în lanţ ale salariilor tuturor angajaţilor, iar cele mai dure efecte se vor simţi în sectoarele economice cu un nivel tehnologic mai scăzut, unde cei mai mulţi dintre angajaţi lucrează pentru salariul minim. ”Un angajat care câştigă în prezent 1.500 de lei va cere şi el 100-200 de lei în plus. Efectele se vor simţi însă diferit, dar cel mai dur în industriile cu un nivel tehnologic mai scăzut, precum cea textilă, mobilă sau HoReCa, unde mare parte a angajaţilor au salariul minim”, a spus Pârvan, pentru News.ro. El avertizează că unii patroni ar putea lua în calcul inclusiv să taie din beneficiile angajaţilor, să treacă o parte din salariaţi pe jumătate de normă sau să opereze concedieri.
Ninsorile din această perioadă sunt bine-venite pentru culturile orz, grâu sau rapiţă
Zăpada care a căzut peste România este bine-venită pentru culturile însămânţate în toamnă (orz, grâu sau rapiţă), a declarat, pentru News.ro, consilierul din cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu. “Este foarte bine-venită această zăpadă, deoarece este plapuma care acoperă culturile şi le protejează de ger. Am văzut că s-a depus suficientă zăpadă la nivelul ţării, mai puţin în Bărăgan unde vântul spulberă zăpada”, a afirmat Cioroianu, pentru News.ro. Expertul a avertizat că, dacă nu ar fi nins deloc în această iarnă, culturile de rapiţă şi orz ar fi avut de suferit cel mai mult, deoarece acestea nu rezistă fără protecţie la o temperatură mai scăzută de minus 15 grade. Astfel, zăpada depusă va ajuta la dezvoltarea, în condiţii bune, a culturilor însămânţate în toamnă, a mai spus consilierul AFR. În ceea ce priveşte evoluţia culturilor în 2016, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a spus că anul trecut a fost unul atipic din punctul de vedere al producţiilor, care au fost influenţate de schimbările climatice. Anul trecut, fermieii au obţinut producţii record în cazul culturilor de grâu, de rapiţă şi de orz. Producţia de grâu şi de secară s-a majorat în 2016 cu 6,2%, ajungând la 8,4 milioane de tone, un nivel-record, în timp ce recolta de rapiţă a crescut anul trecut cu aproape 38% faţă de anul anterior, ajungând la 1,2 milioane de tone.ă Totodată, producţia de orz a ajuns în 2016 la 1,3 milioane de tone, în creştere cu 24,4% faţă de nivelul din 2015. În schimb recoltele din 2016 de porumb, soia şi legumele au fost mai mici decât cele din 2015. Producţia de porumb a României s-a redus cu 5,6%, ajungând la 8,4 milioane de tone. În cazul producţiilor de legume din 2016, acestea au fost semnificativ mai mici decât cele obţinute în 2015. Producţia de cartofi de toamnă înregistrată în România a scăzut anul trecut cu 7,2%, la 2 milioane de tone. De asemenea, producţia de tomate a scăzut cu 11,5%, ajungând la circa 600.000 de tone. Producţia de varză a fost în 2016 de 470.545 de tone, în scădere cu 55% faţă de 2015.
ANAF cumpără computere de peste 11 milioane euro
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat o licitaţie prin care vrea să cumpere 15.000 de computere tip desktop şi 1.500 laptopuri pentru a înnoi o parte din sistemele folosite de instituţie, plus 268 de desktopuri şi 168 laptopuri destinate înlocuirii unei părţi din parcul actual al Ministerului Finanţelor (MFP), valoarea contractului fiind estimată la maximum 51,2 milioane lei (11,4 milioane euro), cu TVA, potrivit unui anunţ publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Valoarea minimă estimată a contractului este de 25,2 milioane lei (5,6 milioane euro), cu TVA, iar durata acordului-cadru este de 12 luni. Denumirea contractului vizează achiziţia a ”15.000 desktopuri şi 1.500 laptopuri destinate înlocuirii unei părţi din parcul actual al ANAF şi 268 de desktopuri şi 168 laptopuri destinate înlocuirii unei părţi din parcul actual al MFP”. Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 7 februarie. Termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 9 februarie. Data limită de evaluare a ofertelor este 6 martie. Contractul este împărţit în patru loturi, existând condiţii minime financiare pentru ficare lot în parte. Astfel, firmele interesate trebuie să aibă o cifră de afaceri, în ultimii trei ani, de 437.500 lei pentru lotul 1, 3,75 milioane lei pentru lotul 2, 49.000 lei pentru lotul 3 şi 67.000 lei pentru lotul 4. Pentru toate loturile se preconizează ca primul contract subsecvent se va încheia dupa semnarea acordului cadru, iar celelalte contracte subsecvente se vor încheia pe parcursul anului 2017 si 2018.
Boeing a înregistrat comenzi mai mici anul trecut
Producătorul american de aeronave Boeing a înregistrat anul trecut o scădere a livrărilor şi a comenzilor de aparate, însă s-a menţinut în continuare peste principalul său concurent la nivel mondial, producătorul european Airbus, relatează AFP. În întregul an 2016, Boeing a livrat 748 de avioane, în scădere faţă de nivelul din 2015, de 762 de aparate, arată datele publicate vineri. Numărul de comenzi primite anul trecut a fost de 668, comparativ cu 768 de comenzi în 2015. Valoarea comenzilor primite de Boeing este de 94,1 miliarde de dolari, pe baza preţurilor de catalog. La finalul anului trecut, portofoliul total de comenzi primite de producătorul american cuprindea 5.715 avioane, în scădere cu 80 de aeronave faţă de finalul anului 2015. Airbus, marele rival mondial al Boeing, nu a publicat încă datele pentru întregul an 2016, dar pentru primele zece luni ale anului trecut a anunţat comenzi de 395 de avioane şi livrarea a 516 aeronave către clienţi. Airbus avea ca ţintă pentru 2016 livrarea unui număr cuprins între 650 şi 670 de avioane, nivel semnificativ sub cel înregistrat efectiv de Boeing.
Economia SUA a creat 2,16 milioane de locuri de muncă în 2016
Economia Statelor Unite a generat, în 2016, 2,16 milioane de noi locuri de muncă, în ciuda unui avans ub estimări în ultima lună a anului, în timp ce salariile au urcat, în medie, cu 2,9% pe parcursul anului trecut, cel mai mare avans din 2009, relatează Reuters. Departamentul american al Muncii a anunţat că, în decembrie, numărul de locuri de muncă, excluzând sectorul agricol, a urcat cu 156.000, nivel sub estimărila analiştilor, care anticipau 178.000 de noi slujbe. Totuşi, datele privind piaţa muncii rămân solide, în condiţiile în care economiştii estimează că economia americană trebuie să creeze în fiecare lună, în medie, în jur de 100.000 de locuri de muncă pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei în vârstă de muncă. De asemenea, salaruiul mediu orar din SUA a avansat în decembrie cu 10 cenţi, sau 0,4%, faţă de luna precedentă, după un declin de 0,1% în noiembrie. În urma evoluţiei, rata anuala de creştere a salariilor a ajuns la finalul anului 2016 la 2,9%, nivel maxim din iunie 2009. Rata şomajului a urcat uşor în decembrie, la 4,7%, de la 4,6% în noiembrie, când s-a atins un nivel minim al ultimilor nouă ani.
