Economic

Ce regiuni au înregistrat cele mai mari creşteri economice în 2016

Ziarul de Vrancea
29 dec 2016 960 vizualizări
Regiunea Bucureşti - Ilfov a consemnat cea mai mare creştere, la polul opus situandu-se regiunea Sud - Vest Oltenia.FMI a estimat că România va înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează o creştere economică de 5,5% pentru regiunea Bucureşti - Ilfov, în acest an, cea mai mare dintre toate regiunile din ţară, aceasta urmând să scadă în 2017 şi 2018 la 4,3% şi în 2019 să urce la 4,6%, se arată într-o publicaţie a instituţiei.

Produsul Intern Brut Nominal este estimat la peste 205,9 miliarde lei pentru această regiune, fiind mai mult decât dublu faţă de fiecare regiune în parte. Poziţia a doua este ocupată în ceea ce priveşte creşterea economică este deţinută de regiunile Vest şi Nord-Vest cu câte 5,2%, iar cea de-a treia de Nord-Est cu 5%. Următoarele poziţii sunt ocupate de Centru, cu 4,5%, Sud Muntenia, cu 4,3%, Sud — Est, cu 3,8%, şi Sud — Vest Oltenia, cu 3,3%.

În ultima prognoză, publicată în noiembrie, CNP a lăsat neschimbate estimările de creştere economică pentru anii 2016 şi 2017, la 4,8%, respectiv 4,3%, comparativ cu varianta preliminară a prognozei de toamnă pe termen mediu, publicată în luna septembrie. Potrivit prognozei privind proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2016 — 2020, CNP estimează pentru acest an o creştere economică reală de 4,8%, la un PIB nominal de 758,5 de miliarde lei, iar pentru 2017, de 4,3%, şi o valoare de 807,4 miliarde de lei.

Contribuţia la creşterea reală a PIB urcă la servicii de la 3,1 puncte procentuale (p.p.) în varianta preliminară, la 3,3 p.p., în schimb scade în agricultură la 0,2 p.p., construcţii la 0,3 p.p., iar în industrie stagnează la 0,6 p.p.

Creşterea economică se va reduce în următorii doi ani

În ceea ce priveşte structura produsului intern brut pe ramuri, faţă de varianta precedentă a CNP, la agricultură contribuţia scade de la 4,3%, la 4,1%, iar la construcţii de la 7,7%, la 7,6%. În industrie stagnează la 22,6%, la fel ca şi impozitele nete pe produs (11,1%). În schimb, creşte contribuţia la servicii de la 54,4%, la 54,6%.

Consumul final a fost revizuit în sus de la 7,3% în varianta precedentă a documentului, la 7,6% la cea actuală. PIB/locuitor rămâne la acelaşi nivel de 38.487 lei pentru 2016 şi de 41.199 lei în 2017. De asemenea, investiţiile rămân şi ele neschimbate, respectiv la acelaşi nivel de creştere de 6,3% pentru 2016 şi de 6,9% în 2017.

Banca Mondială a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA), publicat în data de 22 noiembrie de instituţia financiară internaţională.

Banca Mondială atrage însă atenţia că saltul de 5,1% înregistrat de economia românească în acest an, după o creştere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul economiei româneşti să se reducă la 3,4%. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat recent că România va înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de Irlanda (4,9%). La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea economiei româneşti în acest an.

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.