Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Autostrăzile-muzeu: Sunt finalizate dar nu circulă nimeni pe ele!

Ziarul de Vrancea
28 dec 2016 687 vizualizări
România are în prezent două loturi de autostradă terminate, dar nedeschise circulaţiei, iar anul viitor alte trei loturi riscă să se regăsească în aceeaşi situaţie, în cazul în care Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR) nu va face paşi repezi pentru a rezolva problemele birocratice, potrivit specialiştilor consultaţi de News.ro

România are, în prezent, 733 de kilometri de autostradă, inclusiv lotul de 22 de kilometri al autostrăzii Sibiu-Orăştie, reparat de CNAIR în regie proprie şi deschis circulaţiei în luna octombrie a acestui an. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, a declarat, la începutul acestei luni, că România ar putea ajunge la 1.000 de kilometri de autostradă abia în 2018. În prezent, România are două loturi de autostradă finalizate, dar nedate în folosinţă din cauza unor probleme birocratice. Primul este cel situat între kilometrul 3 şi 7 al autostrăzii Bucureşti-Braşov, parte din autostrada Bucureşti-Borş (A3), terminat şi care are o legătură finalizată cu reţeaua de drumuri, potrivit unei filmări aeriene realizate de Asoociaţia Pro Infrastructura (API). Bucata finalizată de autostradă, care are legătură cu Strada Popasului, urmează să fie continuată cu un alt segment, de 3,3 kilometri, care pleacă din strada Petricani din Bucureşti, lucrările fiind întârziate de mai bine de doi ani. Contractul de proiectare şi executie a fost atribuit, în decembrie 2015, asocierii Asocierii Aktor – Euro Construct Trading 98 pentru suma de 155 milioane lei, cu TVA. Al doilea tronson de autostradă aflat în stadiul de ”muzeu” este segmentul dintre nodurile Dumbrava şi Margina, lung de 15 kilometri, din lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, parte din autostrada Bucureşti-Nădlac (A1). Lotul nu este încă deschis circulaţiei din cauza neprimirii vizei pentru recepţia terminării lucrărilor. Potrivit CNAIR, refuzul acordării acestei vize este invocat de faptul că "dispoziţiile legale, aşa cum sunt prevăzute de Legea 10/1995, recent modificată şi republicată în septembrie 2016, nu fac referire în mod expres la recepţionarea parţială, ci doar asupra unor lucrări prevăzute într-un contract"

2016 a fost cel mai bun an al pieţei imobiliare româneşti de după 2008

Dezvoltatorii imobiliari au livrat în acest an spaţii de comerciale, logistice şi de birouri care totalizează o suprafaţă de 956.000 de metri pătraţi, în creştere cu 88% faţă de 2015, marcând astfel cel mai bun an al pieţei imobiliare locale din 2008 încoace, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. Compania de consultanţă susţine că 2016 a fost un an cu livrări în creştere semnificativă pe toate segmentele pieţei imobiliare, excepţie făcând spaţiile de birouri din afara Bucureştiului, segment pe care în 2015 au avut loc livrări record. Pentru sectorul spaţiilor industriale şi logistice a fost chiar cel mai bun an din istoria pieţei imobiliare locale, cu livrări de aproximativ 380.000 de metri pătraţi. Creşterea consumului şi o cerere mai mare din sectorul industrial au generat un nou val de investiţii „la cheie” , dar şi speculative, semn că investitorii şi-au recapătat încrederea în potenţialul acestei pieţe, spun consultanţii. La nivelul tuturor sectoarelor imobiliare analizate, aproximativ 60% din spaţii au fost construite în Bucureşti şi în imprejurimile Capitalei, remarcându-se ca dimensiune mallul ParkLake Plaza (69.000 mp), turnul de birouri Globalworth Tower (54.700 mp) şi extinderea parcului logistic P3 Bucharest cu aproape 90.000 mp. În afara Bucureştiului, printre proiectele importante livrate în acest an se numără clădirile de birouri dezvoltate de Iulius Group la Iaşi şi Timişoara (42.000 mp în total), mallurile deschise de NEPI în Timişoara (Shopping City Timişoara – 42.000 mp în faza a doua) şi Piatra Neamţ (27.900 mp) şi proiectele logistice şi industriale dezvoltate de Immofinanz (Ploieşti), WDP (Sibiu, Vâlcea, Brăila), CTP (Cluj, Piteşti) sau Transilvania Construcţii (Cluj). Cea mai mare creştere a livrărilor faţă de anul precedent, de 240%, a consemnat-o sectorul de birouri din Bucureşti, spaţiile noi cumulând o suprafaţă de circa 290.000 mp.

Bogaţii lumii au câştigat anul acesta 237 de miliarde de dolari

Într-un an în care voturile populiştilor au reconfigurat puterea şi politica în Europa şi Statele Unite, cei mai bogaţi oameni ai lumii încheie 2016 cu un câştig cumulat de 237 de miliarde de dolari, relatează Bloomberg. Anul care este pe cale să se încheie a debutat cu date dezamăgitoare despre economia Chinei, în iunie a fost marcat de votul şocant al britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană, pentru ca în noiembrie să surprindă din nou cu victoria nonconformistului magnat imobiliar Donald Trump la preşedinţia Statelor Unite. În acest context, marile averi au fluctuat zilnic între creşteri şi pierderi, la închiderea tranzacţiilor de marţi fiind în urcare cu 5,7%, la 4.400 de miliarde de dolari, potrivit indicelui miliardarilor calculat de Bloomberg. ”În general, clienţii au depăşit volatilitatea. 2016 a fost un an spectaculos pentru activele riscante, remarcabil luând în considerare începutul anului”, a spus Simon Smiles, director de investiţii pentru clienţii cu averi mari la UBS Wealth Management.

Producătorii de vin înregistrează în decembrie vânzări mai mari cu 50%

Producătorii de vin înregistrează în luna decembrie vânzări mai mari cu 50% faţă de celelalte luni ale anului, a declarat pentru News.ro directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. În această perioadă, românii cumpără mai ales vinuri roşii, spun producătorii. “Vânzările producătorilor de vin cresc cu 50% în decembrie faţă de o lună normală. În timp ce în cazul producătorilor mici, care deţin până în 50 de hectare, vânzările cresc chiar şi cu 100%”, a spus Gheorghe, pentru News.ro. Reprezentantul PNVV susţine că, deşi în luna decembrie clienţii sunt interesaţi mai mult de vinuri roşii, românii consumă cu preponderenţă vinuri albe.“De 15 ani profilul consumatorului este acelaşi. Românii consumă în proporţie de 60% vinuri albe demiseci sau demidulci, 35% vinuri roşii demiseci. În schimb, în ultimii ani a crescut consumul de vin roze de la 3% la 5-7%”, a mai spus Gheorghe. Primele şase crame din România - Cotnari, Recaş, Jidvei, Tohani, Vinexport sau Vincon - cumulează o cotă de 70% de din totalul pieţei de vinuri, potrivit datelor PNVV. Aceste companii sunt şi cele mai profitabile, deorece se bazează pe vânzarea unor cantităţi cât mai mari.
 

 
























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.