Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Egiptul a cumpărat 60.000 de tone de grâu din România

Ziarul de Vrancea
22 dec 2016 934 vizualizări
Egiptul a cumpărat în această săptămână 60.000 de tone de grâu românesc, în cadrul unei licitaţii organizate de Autoritatea Generală de Aprovizonare (GASC) prin care au avut loc achiziţii totale de 360.000 de tone din România, Rusia şi Argentina, potrivit UkrAgroConsult

Grâul românesc a fost cumpărat de la Cerealcom Dolj la un preţ de 200,64 de dolari tona, care include transportul şi navlu. GASC a mai cumpărat 180.000 de tone de grâu rusesc, din care 120.000 de tone la preţul de 198,5 dolari tona şi 60.000 de tone la preţul de 196,64 dolari tona. Alte 120.000 de tone de grâu au fost cumpărate din Argentina, din care 60.000 de tone la preţul de 196,65 dolari tona, iar restul la 197,15 dolari tona. Preţul mediu al achiziţiilor Egiptului este de 198 dolari tona, iar grâul va fi livrat în perioada 20-31 ianuarie. La licitaţia precedentă, organizată în 29 noiembrie, GASC a cumpărat doar 240.000 de tone de grâu rusesc, cu livrare în 2-11 ianuarie, la un preţ mediu de 202,5 dolari tona.

Nou eşec la o licitaţie de titluri de stat

Ministerul Finanţelor a respins joi toate ofertele băncilor la licitaţia de certificate de trezorerie scadente în 20 decembrie 2017, în condiţiile în care oferta băncilor a fost foarte slabă, iar dobânzile solicitate au fost considerate prea mari, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea anunţată a licitaţiei a fost de 1 miliard de lei, însă băncile au oferit doar 426,9 milioane lei, la dobânzi considrate prea mari de către stat.  Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală. "În conformitate cu prevederile art.3, alin.4 din Regulamentul nr.11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice respinge in totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat", arată comunicatul BNR. Eşecul licitaţiei vine după un semi-eşec la licitaţia de luni, când Ministerul Finanţelor a luat cu împrumut 356 milioane lei prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 24 mai 2017, sub jumătate din programul anunţat, la un randament mediu anual de 0,76%, în creştere semnificativă faţă de licitaţia precedentă pentru o scadenţă similară. Este al patrulea eşec al unei licitaţii de titluri de stat din ultima perioadă. În 10 noiembrie şi în 21 noiembrie, Ministerul Finanţelor a respins, de asemenea, toate ofertele băncilor la licitaţii pentru obligaţiuni scadente în septembrie 20131, respectiv noiembrie 2021, motivul fiind, de asemenea, dobânzile considerate prea mari.

Austriecii sunt plătiţi să primească gunoi din Italia

Austria este plătită pentru a primi săptămânal gunoi din Roma, care este folosit ca sursă pentru energia furnizată populaţiei, relatează Bloomberg. EVN, a doua mare companie de utilităţi din Austria, va importa anul viitor 70.000 de tone de gunoi din Roma, deşeurile urmând să fie utilizate pentru generarea a peste 550.000 de megawaţi oră de energie la o centrală de lângă Viena, a declarat Stefan Zach, purtător de cuvânt al companiei. ”Este o afacere bună pentru EVN”, a declarat Zach. EVN câştigă bani din vânzarea de electricitate, energie termică şi gaze obţinute din deşeuri, în timp ce Roma plăteşte 139,81 de euro tona pentru transportul şi preluarea acestora de către EVN, potrivit datelor italiene şi austriece citate de companie. Afacerile de transformare a deşeurilor în energie dintre Austria şi Italia sunt un exemplu al aşa-numitei economii circulare din Uniunea Europeană. Autorităţile din statele membre au instituit taxe şi reglementări pentru a valorifica deşeurile. Reglementările obligă primăriile să reducă cantitatea de deşeuri depozitate la gropile de gunoi. În plus, lucrează la încurajarea reciclării şi a obţinerii de energie din deşeuri. ”Putem prelua gunoiul în acest an pentru că avem capacitate în exces”, a spus Zach. Italia transferă săptămânal deşeuri în Austria, prin intermediul a două trenuri care sosesc la o centrală de prelucrare din Zwentendorf-Duernrohr, aflată la 60 de kilometri vest de Viena. EVN a construit unitatea în 2004, lângă o centrală veche pe cărbune, şi i-a dublat capacitatea la 500.000 de tone de gunoi în 2010. Atunci când funcţionează la capacitate maximă, unitatea permite reducerea necesarului anual de cărbune cu 100.000 de tone. Pentru că italienii reciclează mai puţin decât austriecii, iar aceştia folosesc în mai mare măsură gunoiul pentru energie, cele două ţări sunt parteneri ideali de afaceri, potrivit reglementărilor UE, a arătat Aleksandra Rybczynska, analist la Bloomberg New Energy Finance. ”Ţări ca Austria au rate ridicate de reciclare, ceea ce înseamnă că nu îi rămâne prea mult gunoi pentru producerea energiei. Austriecii au construit capacităţi prea mari pentru transformarea deşeurilor în energie, nu au prevăzut tendinţa crescătoare a reciclării”, a spus Rybczynsk.

Uber şi-a retras maşinile autonome de pe străzile din San Francisco

Uber Technologies şi-a retras automobilele autonome de pe străzile din San Francisco, oprind programul la o săptămână de la lansare din cauza reglementărilor, transmite Reuters. Departamentul pentru Vehicule Motorizare din California a anunţat miercuri că a revocat înmatricularea a 16 automobile autonome ale Uber pentru că aceasta nu a respectat procedurile de autorizare automobilelor pentru circulaţia pe drumurile publice. Uber a precizat că nu era obligată să obţină autorizarea vehicuLelor pentru că acestea necesită monitorizarea continuă de către persoane aflate în interiorul lor. San Francisco ar fi trebuit să fie al doilea oraş în care Uber să testeze vehicule autonome, după ce le-a prezentat în septembrie, la Pittsburgh.

BEI a lansat un fond de 1 miliard de euro destinat băncilor din Grecia

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a lansat joi o linie de creditare de 1 miliard de euro pentru băncile din Grecia, fondurile urmând să fie folosite pentru finanţarea firmelor mici şi mijlocii şi a celor care promovează angajarea tinerilor, transmite Reuters. Primele acorduri, pentru furnizarea unor fonduri de 400 de milioane de euro, au fost semnate joi cu Alpha Bank, Eurobank, National Bank of Greece şi Piraeus Bank, care vor fi împărţite în mod egal. Restul de 600 de milioane de euro vor fi alocate pe parcursul următorilor doi ani, dacă băncile vor absorbi fondurile iniţiale şi vor finanţa companiile. Împrumuturile vor fi folosite pentru finanţarea unor companii din domeniul agriculturii, turismului, manufacturii, serviciilor, dar şi din alte sectoare, potrivit BEI. ”Cele patru acorduri de împrumut semnate astăzi cu cele patru bănci sistemice din Grecia au o semnificaţie aparte întrucât contribuie, într-o măsură semnificativă, la una dintre priorităţile BEI, şi anume la îmbunătăţirea accesului la finanţare a companiilor mici şi mijlocii, care sunt baza economiei ţării”, a spus preşedintele BEI, Werner Hoyer.











 























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.