MOZAIC STIRI ECONOMICE:A fost lansat cardul de credit în rate fără dobandă oriunde în lume
Această lansare vine în contextul în care BRD, principalul competitor al BCR, a lansat luna trecută un card de credit pentru plata în rate fără dobândă. Programul ”De toate în rate” este disponibil tuturor clienţilor BCR care deţin un card de credit activ, activarea planului de rate fiind făcută printr-un SMS. Oferta este lansată în contextul în care operaţiunile efectuate cu cardurile de credit cresc într-un ritm accelerat. ”În medie, se înregistrează aproximativ şase cumpărături per card în fiecare lună, dar într-un context care denotă o anumită rigoare şi disciplină financiară: peste 90% dintre tranzacţiile efectuate de către deţinătorii de carduri de credit sunt realizate pentru achiziţii de bunuri si servicii”, a declarat directorul executiv al diviziei de carduri a BCR, Dana Muşat. Managerul consideră că era timpul ca acest tip de produs să-şi extindă funcţionalităţile şi să iasă din confortul oferit de o reţea de parteneri agreaţi. Clienţii BCR pot beneficia de această facilitate în trei paşi. La momentul efectuării unei cumpărături eligibile, deţinătorul de card primeşte prin SMS oferta pentru plata în rate. Pentru acceptare, este necesar să răspundă la SMS, cu referinţa tranzacţiei menţionată în textul mesajului. Ulterior, i se va confirma prin SMS transformarea efectivă a cumpărăturii în rate. Există şi anumite tipuri de tranzacţii care nu sunt acceptate în program, cum ar fi retragerea de numerar, transferul de bani, pariurile sau tranzacţiile la cazinouri.
Toţi posesorii de carduri Visa ar trebui să ştie asta!
Datele cardurilor Visa pot fi aflate în 6 secunde, arată un studiul al cercetătorilor de la Universitatea din Newcastle
Un studiu recent relevă că sunt suficiente 6 secunde pentru a afla unele din datele prin care pot fi realizate plăţi online cu ajutorul cardurilor Visa. Cercetătorii de la Universitatea din Newcastle anunţă descoperirea unei vulnerabilităţi în sistemul de securitate folosit de Visa care permite hackerilor să afle datele cardurilor şi nu oricum, ci în numai 6 secunde. Aflarea datelor se face prin aşa-zisa metodă de forţă brută care ghiceşte datele prin încercări multiple până sunt nimerite informaţiile corecte. Se pare că sistemul celor de la Visa depistează tentativele frauduloase doar dacă încercările multiple se fac prin intermediul aceluiaşi site de plăţi. În cazul în care hackeri declanşează atacul folosind mai multe site-uri care introduc simultan diferite combinaţii de numere, sistemul Visa nu le ia în calcul. Folosirea unui număr mare de site-uri pentru atac reuşeşte să adune informaţii parţiale de identificare a unui card, care, mai apoi, pot fi puse cap la cap pentru a completa puzzle-ul. Cercetătorii de la Universitatea din Newcastle au creat chiar un program care face acest lucru automat şi, cum se poate vedea şi în clipul alăturat, în doar 6 secunde au aflat codul CVC - una din informaţiile necesare plăţilor online. Deşi au fost notificaţi cu privire la această problemă de securitate, cei de la Visa nu au luat până acum măsuri suplimentare de precauţie, considerând că informaţiile parţiale de identificare ale cardurilor nu sunt suficiente pentru realizarea unor tranzacţii frauduloase. „Cercetarea nu ia în considerare nivelurile multiple de securitate pentru prevenirea fraudei, care sunt implementate în sistemul de plăţi şi trebuie îndeplinite pe rând pentru a face posibilă o tranzacţie în lumea reală. Visa pune la dispoziţia băncilor emitente de carduri informaţiile necesare pentru a decide asupra riscului unei tranzacţii. De asemenea, există măsuri ce pot fi luate atât de comercianţi, cât şi de bănci, pentru a contracara astfel de tentative de fraudă. Visa oferă un nivel suplimentar de securitate la efectuarea plăţilor online prin serviciul Verified by Visa, care se bazează pe standardul 3D Secure. Comercianţii care aleg să nu folosească Verified by Visa în cazul tranzacţiilor online îşi asumă riscurile în caz de fraudă. Este important pentru consumatori să ştie că sunt protejaţi dacă datele cardului le-au fost utilizate pentru plăţi în mod fraudulos. În astfel de cazuri, deţinătorii de carduri sunt absolviţi de orice răspundere.” Pe de altă parte, sistemul de securitate al celor de la MasterCard nu este vulnerabil la acest tip de atacuri, vizate fiind doar cardurile Visa.
Românii cu restanţe la companiile telecom n-au mai plătit o factură de aproape doi ani
Datornicii români la operatorii telecom au în medie 43,4 ani la data cesiunii, nu şi-au mai plătit ultima factură de un an şi şapte luni şi plătesc 155 lei pentru o restanţă, potrivit unui studiu al Top Factoring, una dintre principalele companii din sectorul recuperărilor de creanţe. De cealaltă parte, datornicii la bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN) au 43 ani la data contractării, şi-au plătit creditul constant timp de aproximativ patru ani şi plătesc în medie 307 lei pentru o restanţă. Studiul a fost realizat pe mai mult de 853.000 de cazuri cu o valoare de 272 milioane de euro, în perioada noiembrie 2015 - noiembrie 2016. Atât clienţii debitori români la firmele telecom, cât şi debitorii la bănci şi IFN-uri sunt cel mai des întâlniţi în Muntenia - aproximativ patru din zece clienţi debitori se află în această regiune -, la polul opus aflându-se Maramureş (aproximativ 2,45%). Ei îşi plătesc datoriile în general toamna. Din datele extrase, cei mai buni clienţi debitori din telecomunicaţii sunt artiştii, personalul din domeniul medical şi preoţii, iar cei care plătesc cel mai puţin sunt persoanele cu funcţii înalte, sportivii şi antreprenorii. De asemenea, cele mai achiziţionate produse pentru care debitorii român au luat un credit sunt electrocasnice, electronice, calculatoare şi accesorii, scutere şi televizoare. Peste 46% dintre clienţii debitori care au intrat în contact cu compania sau au putut fi contactaţi de către aceasta au reuşit să îşi achite datoriile, beneficiind de soluţii personalizate, de la crearea unui grafic de plăţi eşalonate, adaptat situaţiei debitorilor, la introducerea unor perioade de amânări ale plăţii în perioade dificile pentru cash flow-ul acestora sau chiar sprijin în generarea de venituri suplimentare pentru clienţii debitori, spun autorii studiului.
Internauţii cumpără tot mai des cadourile de Crăciun online
Tot mai mulţi români intenţionează să cumpere online cadourile de Crăciun pentru cei dragi, iar suma medie alocată în acest sens de sărbători se ridică la 190 euro, potrivit unui studiu realizat de DPDgroup, lider european în curieratul rutier. Bugetul românilor care preferă să cumpere pe internet este identic cu cel al belgienilor şi dublu faţă de cel alocat de croaţi (94 de euro). În România, cei mai entuziaşti cumpărători online de Crăciun sunt bărbaţii, cu o pondere de 54% din total. Topul darurilor cumpărate online pe care vor să le pună românii sub brad este dominat de produsele de înfrumuseţare şi îngrijire, urmate de jucării şi modă, spre deosebire de restul europenilor, care pun accent pe cărţi sau jucării. Dintre cele 21 de ţări analizate, România se află la jumătatea clasamentului, după suma medie pe care vor să o cheltuiască online pe cadourile de Crăciun. România devansează, astfel, state cu economii mai puternice şi un sector e-commerce mult mai dezvoltat, precum Olanda, Polonia, Portugalia sau Ungaria, arată studiul. „Sondajul reflectă clar apetitul dezvoltat al românilor pentru cumpărăturile online. 93% dintre respondenţi spun că vor achiziţona online cadouri pentru cei dragi”, a declarat directorul general al DPD România, Lucian Aldescu. DPD este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa românească de coletărie şi curierat expres. România este în fruntea statelor cu cea mai mare intenţie de cumpărare online de Crăciun. „Cifrele sunt peste aşteptări, având în vedere că doar 37% dintre cei chestionaţi se declară cumpărători online fideli. În schimb, în Olanda, ţară cu cei mai mulţi e-shop-eri fideli, doar jumătate vor să achiziţioneze daruri de Sărbători din e-commerce”, a menţionat Aldescu.România se află pe primul loc în clasament şi după diferenţa de buget faţă de anul trecut. Potrivit sondajului, 43% dintre respondenţi vor aloca anul acesta sume mai mari pentru cadouri.
Numărul de locuinţe terminate a urcat cu 19%
Numărul de locuinţe terminate în România a urcat în primele nouă luni din acest an cu 18,6%, la 36.957, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, care cuprinde judeţele din nordul Transilvaniei, şi în Nord-Est, ce cuprinde cea mai mare parte a Moldovei istorice, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele nouă luni ale anului 2015 au fost date în folosinţă 31.174 locuinţe, din care 53% în mediul urban. Decalajul a crescut şi mai mult în primele nouă luni ale acestui an, ponderea construcţiilor noi de la oraşe ajungând la 55%. În regiunea Nord-Vest au fost date spre folosinţă 6.138 de locuinţe în primele nouă luni din 2016, cu 2.078 în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2015, alte creşteri importante fiind înregistrate şi în regiunile Nord-Est şi Sud-Est. În schimb, în regiunea Sud-Vest Oltenia, numărul de locuinţe terminate s-a redus cu 131, la 1.603.
Investiţiile în economie au crescut cu 4,1%
Investiţiile nete realizate în economia românească au crescut în primele nouă luni din acest an cu 4,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, până la 46,6 miliarde de lei (10,4 miliarde de euro), după o scădere înregistrată în trimerstrul al treilea, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele anterioare au arătat că, în 2015, investiţiile în economie au crescut cu 8,4% comparativ cu anul anterior, până la 71,3 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), după doi ani la rând de scădere. În primele nouă luni din 2016, cele mai mute investiţii s-au realizat în construcţii noi, cu o valoare totală de 21,9 miliarde de lei, în creştere cu 4,5% faţă de primele nouă luni din 2015, arată datele INS. Utilajele au atras şi ele investiţii de 19,9 miliarde de lei, în creştere cu 6,6% faţă de primele nouă luni ale anului trecut. Celelalte investiţii au scăzut cu 7,1%, la 4,8 miliarde lei, şi s-au realizat pentru lucrări geologice şi de foraj, dar şi în agricultură, pentru cumpărarea de animale de muncă, de producţie şi reproducţie şi pentru plantaţii de viţă de vie, pomi, împăduriri.
