Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Patru ministere au plătit 100 milioane lei pe software care nu l-au utilizat

Ziarul de Vrancea
5 dec 2016 748 vizualizări
Sumele au fost încasate de firmele UTI (Gheorghe Urdăreanu), Teamnet (înfiinţată de Sebastian Ghiţă) şi Siveco (Irina Socol)

Patru ministere au plătit 97,1 milioane lei, cu TVA, pentru produse şi licenţe software neutilizate, neimplementate, cu dificultăţi în exploatare sau cu defecţiuni, în perioada ianuarie 2011 - 31 iulie 2016, iar UTI, Teamnet şi Siveco se află pe lista celor mai mari contractori, potrivit unui raport al Corpului de Control al premierului. Cele patru ministere sunt Ministerul Dezvoltării Regionale (44,8 milioane lei cheltuiţi pe produse neutilizate), Ministerul Finanţelor (23,75 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor (17,3 milioane lei) şi Ministerul Fondurilor Europene (11,36 milioane lei). Suma reprezintă 88% din suma totală plătite de instituţiile statului pentru programe neutilizate sau cu probleme în funcţionare. ”Astfel, un număr de nouă entităţi publice împreună cu unităţile aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110,3 milioane lei pentru produse/licenţe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăţi în exploatare sau cu defecţiuni, din diverse cauze”, se arată în raport. Corpul de control a constatat că 19 entităţi publice au achiziţionat produse şi licenţe software şi au încheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, în valoare totală de 3,73 miliarde lei, pentru care a fost plătită suma totală de 3,131 miliarde lei. Cele mai mari sume pentru contractele încheiate cu instituţiile publice au fost încasate de firmele Siveco Romania (377 milioane lei), Teamnet (261 milioane lei) şi UTI Grup (108 milioane lei). Agenţia pentru Agenda Digitală a României a încheiat, în 2014, un contract cu grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, având ca obiect dezvoltarea noului sistem de licitaţii publice SICAP. Preţul convenit în contract a fost de 27,16 milioane lei, cu TVA, iar reprezentanţii agenţiei au precizat că „sistemul informatic se află în curs de livrare, nefiind încă acceptat şi lansat în producţie”. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale, a încheiat în 2015 un contract cu firmele UTI, Bion Advanced Support Team şi Eguilde, având ca obiect servicii de consultanţă şi achiziţia infrastructurii necesare pentru sistemul informatic de culegere a datelor din Registrul Agricol Naţional. Preţul convenit în contract a fost de 26,2 milioane lei, cu TVA, acesta fiind finanţat din fonduri europene. Sistemul informatic nu se află în utilizare, contractul fiind suspendat din cauza lipsei finanţării din fonduri structurale, potrivit raportului. Inspectoratul de Stat în Construcţii, aflat în subordinea Ministerul Dezvoltării Regionale, a încheiat în 2012 un contract cu asocierea formată din firmele E-Factor Solutions, Siveco şi Information Business Consulting, evaluat la 22,6 milioane lei, cu TVA. Contractul avea ca obiect achiziţia unui sistem informatic destinat managementului activităţii inspectoratului. Corpul de control al premierului a efectuat în cursul anului 2015 verificări la 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat şi a constatat numeroase nereguli cu privire la funcţionarea sistemului informatic.

Şomerii care se angajează primesc 12.500 de lei primă de instalare

Şomerii care se angajează primesc o primă de activare de 500 de lei, cei care sunt nevoiţi să îşi schimbe domiciliul la peste 50 de kilometri pentru locul de muncă iau o primă de instalare de 12.500 de lei, iar firmele primesc lunar o subvenţie de 900 de lei, timp de un an, pentru fiecare contract de muncă încheiat, potrivit măsurilor de stimulare a ocupării locurilor de muncă de către persoanele din categoriile vulnerabile, care a intrat în vigoare de ieri. Prima de instalare este de 12.500 de lei, neimpozaibili, şi se acordă în două tranşe, 50% la data instalării şi restul după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare. Măsurile sunt cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă 60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Beneficiarii acestor prevederi sunt persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, respectiv şomerii de lungă durată, cei care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar, dar şi cei care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie. În rândul beneficiarilor intră şi tinerii “NEET”, respective cei care au între 16 şi 24 de ani, nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, dar şi firmele care angajează şomeri. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat că în 5 decembrie intră în vigoare pachetul de măsuri active care vizează mobilitatea social, în care sunt incluşi tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani, persoanele peste 45 de ani care au rămas fără locuri de muncă, multe în zonele rurale, şomerii, persoanele cu dizabilităţi şi familiile monoparentale.

Suntem pe locul II în Europa la creşterea consmului

România a înregistrat în octombrie a doua mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 8,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai rapid ritm fiind consemnat de Luxemburg, de 16%, în timp ce media la nivelul UE a fost de 3,5%, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat. Slovenia s-a plasat pe locul al treilea, cu un avans similar cu al României, de 8,7%. În schimb, vânzările de retail au scăzut în Belgia cu 1,9%. În zona euro, vânzările cu amănuntul au avansat în octombrie cu 2,4%, iar în UE cu 3,5%, în termeni anuali. Eurostat calculează afacerile cu amănuntul ajustate la factorii de calendar şi sezonieri. Datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a avansat în octombrie cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm inferior celui înregistrat în lunile precedente, şi a fost susţinută mai ales de vânzările de bunuri nealimentare. Ritmul de creştere din luna octombrie este sub cel din septembrie, de 9,7%, şi mult mai redus faţă de nivelul înregistrat în august, de 12,6%. Comparativ cu luna septembrie, afacerile din comerţul cu amănuntul au scăzut în octombrie cu 0,2% pe serie brută, dar au urcat cu 0,5% în cifre ajustate la influenţele sezoniere şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare. Potrivit Eurostat, afacerile din comerţul cu amănuntul au înregistrat în octombrie un avans de 0,4% comparativ cu luna septembrie. Datele sunt ajustate la factorii de calendar şi sezonieri. În zona euro, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a urcat în octombrie 1,1% faţă de luna anterioară, iar în UE cu 1,2%. Cele mai mari creşteri faţă de septembrie au avut loc în Slovenia (3,7%), Luxemburg (2,9%) şi Germania (2,4%), iar scăderi în Malta (-0,5%), Irlanda (-0,4%) şi Ungaria (-0,3%).

Preţurile petrolului sunt cand jos cand sus

Preţurile petrolului au revenit la creştere în timpul tranzacţiilor de luni, iar cotaţia ţiţeiului Brent a atins un nou maxim al ultimelor 16 luni, inversând declinul din primele ore ale dimineţii, traderii văzând în orice scădere o oportunitate de cumpărare, potrivit analiştilor, transmite Reuters. Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a urcat până la 55,20 dolari pe baril, fiind ulterior tranzacţionat în creştere cu 1,1%, la 55,08 dolari pe baril. Optimismul investitorilor legat de perspectivele echilibrării cererii şi ofertei pe piaţa petrolului continuă, în urma acordului de săptămâna trecută al membrilor OPEC pentru reducerea livrărilor. În urma acordului de miercuri al OPEC, cotaţia petrolului Brent a avansat cu 19%, iar cea a petrolului WTI, de referinţă în SUA, cu 16%. Preţul petrolului WTI este în creştere cu 1%, la 52,22 dolari pe baril. ”Se pare că orice scădere este văzută ca o oportunitate de cumpărare”, a spus Carsten Fritsch, analist la Commerzbank în Frankfurt.

Numărul de turişti a urcat cu 8,6%

Numărul de turişti în România a continuat să crească în octombrie, dar ritmul a scăzut de la 11,5% în septembrie până la 8,6%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în condiţile în care sosirile de turişti străini au accelerat semnificativ, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În total, în octombrie au fost înregistraţi 880.800 de turişti în România, din care 649.200 de români, cu o cotă de 73,7% din total, iar restul de 231.600 turişti străini. Numărul de turişti români a avansat cu 5,5% faţă de septembrie 2015, în timp ce numărul de turişti străni a crescut cu 18,4%.  ”Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2016 73,7%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 26,3%, ponderi similare cu cele din luna octombrie 2015”, precizează comunicatul INS. În octombrie, ritmul de creştere este mai mic decât cel din luna septembrie, când numărul de turişti din România a avansat cu 11,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

Costul cu forţa de muncă a crescut cu 14,7%

Costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 14,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în învăţământ, imobiliare şi sănătate, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al doilea trimestru al acestui an, ritmul de creştere a costurilor cu forţa de muncă a fost de 12% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, ritm accelerat faţă de cel înregistrat în primul trimestru al anului. ”Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în învăţământ (34,41%), tranzacţii imobiliare (30%) şi sănătate şi asistenţă socială (28,24%). Scădere s-a înregistrat doar în industria extractivă (-2,48%)", se precizează în comunicatul INS. În ultimele luni ale anului trecut s-au aplicat mai multe majorări consistente ale salariilor în sectorul bugetar.  De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie  s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.
























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.