MOZAIC STIRI ECONOMICE:Relaţia prea apropiată cu şeful e la fel de periculoasă ca cea de animozitate
''În contextul unor schimbări, în situaţii solicitante din punct de vedere fizic şi în cazul apariţiei unor dileme morale, a avea o relaţie apropiată cu o persoană superioară ierarhic poate accentua starea de presiune resimţită de angajat'', susţine Jeremy Bernerth, profesor asociat de management la Universitatea San Diego din Statele Unite. Acest fenomen poate contribui la creşterea nivelului de stres, la înmulţirea perioadelor de absenţă de la muncă şi, contrar aşteptărilor, la o performanţă scăzută.
Desigur, nu e nimic rău în a avea o relaţie apropiată cu şeful, cel puţin pe termen scurt, este de părere Konstantin Korotov, director al Şcolii Europene de Management din Berlin. Însă, ''pe termen lung, astfel de situaţii pot duce la epuizare, cinism sau dezamăgire din partea angajatului'', susţine acesta. Acest lucru se aplică în special în cazul în care relaţia apropiată îl pune pe angajat în poziţia în care este forţat să facă un compromis etic sau de judecată din cauza faptului că şeful, care îi este prieten, se aşteaptă să fie de partea sa, fapt ce le afectează relaţia de muncă.
"Cu cât suntem mai apropiaţi, cu atât suntem mai vulnerabili''
Un lucru similar se întâmplă şi în viaţa personală, în relaţiile mai apropiate de prietenie cu o persoană din cadrul unui grup. ''Relaţiile profesionale nu sunt diferite de alte relaţii'', spune Vincent Passarelli, psiholog clinician în New York, potrivit sursei citate. Acesta argumentează prin faptul că ''suntem tentaţi să redăm la muncă aceaşi dinamică pe care am trăit-o anterior în viaţa personală''. Cu alte cuvinte, ne ducem la muncă încărcaţi cu un bagaj de aşteptări bazat pe experienţele trăite în adolescenţă şi în viaţa adultă, menţionează sursa citată. ''Teoretic, cu cât este mai distantă relaţia, cu atât (se poate crede că — n.r.) aceasta e mai dificilă. Însă, de fapt, cu cât suntem mai apropiaţi, cu atât suntem mai vulnerabili'', subliniază Passarelli. Din cauza acestei vulnerabilităţi, începem să interpretăm lucrurile în mod diferit. ''Dacă ai o relaţie mai apropiată de cineva, dezamăgirile sunt văzute mai uşor drept trădări. Începi să interpretezi neînţelegerile drept respingeri'', mai spune specialistul care susţine că trecerea de la statutul de prieten la angajat este aproape imposibilă într-o companie în care relaţiile profesionale şi amiciţia merg mână în mână.
Parlamentul European critică propaganda antieuropeană a Rusiei
n Putin spune că rezoluţia este un semn al degradării democraţiei în Vest
Parlamentul European a denunţat “propaganda”antieuropeană tot mai virulentă din partea Rusiei, într-o rezoluţie prin care cere blocului comunitar să reacţioneze printr-un discurs ofensiv şi să facă din această comunicare strategică o prioritate, relatează RFI. Parlamentul European s-a declarat foarte îngrijorat de dezinformarea şi propaganda rusă, menite să slăbească şi să divizeze Uniunea Europeană. În acest scop, Moscova a folosit diferite mijloace, precum postul de ştiri Russia Today, “aşa-numitele agenţii de ştiri”, precum Sputnik, sau chiar “troli” care acţionează pe reţelele de socializare, potrivit europarlamentarilor.
În textul rezoluţiei adoptat cu 304 voturi pentru, 179 împotrivă şi 208 abţineri, Parlamentul avertizează că Moscova injectează sume considerabile în această operaţiune, fie direct, fir prin intermediul companiilor şi organizaţiilor pe care le controlează. De asemenea, ei au denunţat susţinerea rusă oferită partidelor de extremă-dreapta şi forţelor populiste care neagă valorile fundamentale şi democraţiile liberale.
În Rusia, dezbaterea din Parlamentului European privind “războiul informaţional purtat de Rusia” a fost prima ştire din jurnalele televiziunilor, fiind urmată de subiecte de actualitate internă, potrivit corespondentei RFI la Moscova. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că această rezoluţie este un semn al degradării ideii de democraţie în Occident.
Presa vizată de acuzaţiile europarlamentarilor a protestat, cu atât mai mult cu cât, în aceaşi rezoluţie, parlamentarii europeni au denunţat şi propaganda organizaţiilor jihadiste. Redactorul-şef al Sputnik şi Russia Today, Margarita Simonyan, a lansat un apel către ONU, UNESCO, OSCE, Repoters sans Frontieres şi alte organizaţii care apără libertatea presei, spunând că se teme că media rusă va fi suspendată în Uniunea Europeană. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Dumă a ameninţat că va lua măsuri de retorsiune.
Un polonez care a lăudat Romania, bătut într-un studiou TV din Moscova
Un jurnalist polonez a fost lovit cu pumnul în faţă în timpul unei emisiuni la un post de televiziune rus, după ce a criticat viaţa în Rusia şi a felicitat România. „Că tot vorbim de bani, vreau să felicit România pentru succesul său. Ştiţi de ce? Pentru că, în ziua de astăzi, salariul mediu în România este mai mare decât în Rusia. Şi este mai mare şi în Letonia”, a spus jurnalistul Tomasz Maciejczuk, invitat la emisiunea “Votând Corect”.
“Ucrainenii vor să trăiască asemenea unor oameni normali, nu în rahat, ca voi (în Rusia – n.r.)”, a mai spus jurnalistul. În replică, gazda emisiunii, Roman Babaian, a aruncat cu hârtie în polonez şi i-a spus: “Ba voi trăiţi în rahat!”. Apoi Babaian şi invitaţii, inclusiv fostul parlamentar ucrainean Ihor Markov, au început să se certe cu jurnalistul şi i-au cerut în repetate rânduri să plece din studioul de televiziune. Când acesta a refuzat, spunând că declaraţiile sale nu sunt mai ofensatoare decât făcute de ruşi la adresa polonezilor, lituanienilor, letonilor şi estonilor, Markov i-a dat un pumn în faţă. Emisiunea în care a avut loc incidentul nu a fost difuzată la televizor, dar a fost publicată pe YouTube.
Presa rusă a descris incidentul ca o nouă izbucnire rusofobă a unui jurnalist străin. Sputnik Armenia, de exemplu, l-a acuzat pe polonez că a pus la cale întregul scandal.
Ihor Markov este căutat în prezent de Poliţia din Ucraina pentru violenţele de la Odesa, din septembrie 2007.
Preşedintele PE, rivalul Angelei Merkel la alegerile din Germania
Preşedintele Parlamentului European Martin Schulz se va retrage de la conducerea Legislativului UE şi ar putea să o înfrunte pe cancelarul Angela Merkel în alegerile legislative din Germania, din 2017. Politicianul social-democrat, în vârstă de 60 de ani, al cărui mandat actual expiră la începutul lui 2017, nu va candida pentru un al treilea mandat, preferând să conducă lista partidului SPD în Renania de Nord-Westfalia pentru legislativele din 2017. Preşedinte al Parlamentului European din 2012, el ar urma să îl înlocuiască iniţial pe colegul său din SPD, Frank-Walter Steinmeier, la conducerea Ministerului de Externe. Steinmeier, foarte apreciat, urmează să fie ales preşedinte federal în februarie.
Potrivit presei germane, Schulz ar putea candida apoi pentru conducerea Guvernului. În cazul în care va pierde, iar ţara va fi condusă în continuare de o coaliţie dreapta-stânga ce va include SPD, social-democratul ar putea prelua din nou funcţia de ministru de Externe. O altă variantă care circulă de mai multe luni este că Schulz l-ar putea înlocui pe actualul şef al SPD, Sigmar Gabriel, în funcţia de vicecancelar şi ministru al Economie, înainte de a candida la alegeri.
Angela Merkel şi-a anunţat duminică intenţia de a candida pentru un al patrulea mandat.
