Economic

Firmele din Romania îşi plătesc impozitele mai greu decat în R. Moldova

Ziarul de Vrancea
24 nov 2016 288 vizualizări
Romania ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii, consideră liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC Romania

Firmele locale îşi plătesc mai uşor taxele şi impozitele, arată un clasament global realizat de PwC, potrivit căruia Romania a urcat cinci poziţii, pe locul 50 din 190 de ţări, situandu-se înaintea Cehiei şi a Slovaciei, însă a fost devansată de Modova, care a avut un salt de la poziţia 78 înregistrată anul trecut la poziţia 31 în acest an.  Cehia a înaintat de la locul 122 pană la poziţia 53 în clasamentul PwC Paying Taxex, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia de pe 73 pe 56, Ungaria de pe 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. “O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar Romania ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, apreciază liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC Romania, Mihaela Mitroi. Rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, a fost de 38,4% în Romania în acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%). La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, Romania este printre performerii Europei Centrale şi de Est cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore. În Bulgaria, spre exemplu, sunt necesare 453 de ore pentru plata taxelor, în Cehia 234 de ore, în Polonia 271 de ore, cea mai apropiată de Romania fiind Moldova, cu 181 de ore. O companie de talie medie din Romania trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, la egalitate cu Bulgaria, cel mai mare nivel din regiune, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi de 11,8 plăţi în medie în UE. Cele mai puţine taxe sunt plătite anual în Polonia, de numai şapte, urmată de Slovacia şi Cehia, cu cate 8 taxe, Moldova - 10 taxe şi Ungaria - 11 taxe. Raportul Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decursul unui an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe caştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.


"Împăratul" a fost trimis din nou în judecată

Mihail Vlasov este acuzat că ar fi cheltuit nejustificat 61 milioane de lei din bugetele CCIR şi Romexpo

Mihail Vlasov, alături de fiica sa Ingrid şi alţi patru inculpaţi, foşti directori în cadrul Romexpo au fost trimişi în judecată, joi, fiind acuzaţi de delapidare după ce ar fi cheltuit fără justificare 61 de milioane de lei din bugetele Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei (CCIR) şi Romexpo. Mihail Vlasov, Ingrid Elena Vlasov, Marian Nedelcu (soţul lui Ingrid Vlasov), Rodica Luiza Grigorescu, fost secretar al CCIR, Mariana Rodica Suciu, fost director al Romexpo şi Nicolai Zdrobici au fost trimişi, joi, în judecată. Ei sunt acuzaţi de delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit DNA, în perioada 2008-2014, Mihail Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, abuzand de funcţia deţinută şi de influenţa sa, a întreprins demersuri pentru obţinerea unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul sau, în detrimentul instituţiei pe care o reprezenta. Astfel, Vlasov ar fi adus grave prejudicii atat Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei cat şi SC Romexpo la care CCIR este acţionar majoritar. “După ce a preluat conducerea CCIR, inculpatul Vlasov Mihail a întreprins acţiuni astfel încat bani din bugetul instituţiei să ajungă la diverse entităţi/societăţi comerciale, în scopul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte şi convenţii”, arată DNA. Mihail Vlasov şi-a folosit autoritatea şi influenţa faţă de Cornelia Liliana ştefănescu, şefă a Cancelariei CCIR, Rodica Luiza Grigorescu, secretar general al CCIR şi Mariana Rodica Suciu, în calitate de director general al Romexpo, pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, avand drept scop însuşirea şi respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entităţi, susţin procurorii. “Prin contractele semnate de acestea, respectiv contracte de închiriere, contracte de prestări servicii sau colaborare, contracte de asistenţă juridică cu Cabinetul Individual «Avocat Mihail M. Vlasov» au fost direcţionate sume de bani sau au fost puse la dispoziţie imobile din patrimoniul CCIR şi Romexpo la preţuri derizorii, în favoarea inculpatului Mihail Vlasov şi a unor membri de familie”, mai arată DNA. Pe 7 octombrie 2016, Cornelia Liliana ştefănescu a încheiat cu procurorii anticorupţie un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Vlasov şi-ar fi însuşit sume de bani din bugetul CCIR, pe care le-a cheltuit în interes propriu, mai arată anchetatorii. Astfel, acesta ar fi retras 47.599.382 de lei din "Fondul la dispoziţia biroului de conducere/Fond la dispoziţia preşedintelui”, prevăzut în bugetul CCIR, sumă ridicată în numerar, pe bază de dispoziţii de plată către casierie şi suma de 702.487 de lei, retrasă din contul bancar al CCIR, prin plăţi efectuate cu cardul către mai multe cazinouri, pentru participarea la jocuri de noroc, fără să o restituie. Prin aceste acţiuni, prejudiciul total cauzat bugetului CCIR este de 54.342.145 de lei, în timp ce prejudiciul total cauzat bugetului Romexpo SA este de 6.086.741 de lei. În cauză, procurorii anticorupţie au instituit măsură asiguratorie a sechestrului asupra a cinci imobile ce au fost deţinute de către Mihail Vlasov şi înstrăinate către membri ai familiei sale în scopul eludării măsurilor asigurătorii.

Investiţie importantă în industria de apărare

Constructorul roman de autovehicule blindate Uzina Automecanica Moreni a semnat cu firma germană Rheinmetall Landsysteme acordul acţionarilor pentru înfiinţarea societăţii cu capital mixt romano-german Romanian Military Vehicle Systems, pentru fabricarea de vehicule blindate 8x8. Romanian Military Vehicle Systems va fi deţinută, în proporţii egale, de cate 50%, de cele două părţi. Acordul a fost semnat cu ocazia prezentării legii privind industria naţională de apărare, promulgată de preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, în prezenţa viceprim-ministrului Costin Borc şi a ministrului Apărării Naţionale, Mihnea Motoc. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat recent, în cadrul unei dezbateri prilejuite de celebrarea Zilei Armatei, că este nevoie ca industria romană de apărare să se reprofesionalize şi să se retehnologizeze, în condiţiile în care Romarm produce prea puţin pentru nevoile armatei romane.  Realizarea noului transportor blindat va avea la bază o cooperare tehnologică şi de know-how între uzina romanească şi partenerul său străin. Cele două societăţi partenere îşi propun fabricarea noilor vehicule blindate 8x8 în Romania, iniţiativa venind în contextul nevoilor de înzestrare cu transportoare blindate pentru armata romană. În plan economic-social, acordul va genera locuri de muncă, venituri suplimentare realizate la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, precum şi costuri mai reduse cu mentenanţa, potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei, Neculai Banea.

Finanţele au realizat doar 60% din programul de împrumuturi interne

Ministerul Finanţelor a atras în noiembrie de la băncile locale doar circa 1,95 miliarde lei, reprezentand 60% din programul de împrumuturi anunţat, de 3,33 miliarde lei, cel mai redus nivel din acest an, în special după ce a respins toate ofertele primite la licitaţiile pentru emisiunile de obligaţiuni pe 15 ani, respectiv pe 5 ani, pe fondul costurilor crescute, emisiuni ce însumau 805 milioane de lei incluzand sesiunile suplimentare. Finanţele au anunţat la începutul lunii că intenţionează să împrumute de la bănci 3 miliarde lei prin licitaţiile obişnuite de titluri de stat, din care 2,2 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni, cu scadenţe de peste doi ani, şi 800 milioane de lei prin certificate de trezorerie, cu scadenţă la un an. La aceasta sumă, ţintea să adauge 330 milioane de lei prin licitaţii suplimentare, rezultand o finanţare totală de 3,33 miliarde lei. Chiar şi asa, valoarea împrumuturilor vizată era cea mai mică din acest an, sub nivelul din octombrie, cand Finanţele şi-au propus finanţări interne de 3,9 miliarde lei. Gradul mic de realizare a calendarului stabilit pentru această lună a fost influenţat în cea mai mare parte de eşecul înregistrat la licitaţiile pentru emisiunea din 10 noiembrie cu scadenţă foarte lungă, de 15 ani, la care statul plănuia să atragă 200 milioane de lei, cu o sesiune suplimentară de 30 milioane de lei, dar şi pentru emisiunea din 21 noiembrie, de 500 milioane de lei, pe cinci ani, cu o sesiune suplimentară de 75 milioane de lei. La acestea, Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele, pe fondul cererii scăzute şi a dobanzilor mari cerute de către bănci. Numai din aceste licitaţii, statul a pierdut finanţări de 805 milioane de lei. Singurele licitaţii la care statul s-a împrumutat conform calendarului au fost cele aferente emisiunilor de obligatiuni pe 4 ani, respectiv 7 ani, care vizau cate 400 milioane de lei din sesiunile principale şi cate 60 milioane de lei din cele suplimentare.

Creditarea este pe plus

Creditele acordate populaţiei şi firmelor au crescut în sold cu 0,9% în octombrie faţă de septembrie (0,4% în termeni reali) şi cu 2% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, la 218,75 miliarde lei, avansul fiind susţinut de împrumuturile în lei acordate gospodăriilor, care au urcat cu 1,3% faţă de luna precedentă şi cu 26,6% în termeni anuali, la 64,43 miliarde lei, arată datele Băncii Naţionale a Romaniei publicate joi. Împrumuturile în lei au crescut în sold cu 1,2% comparativ cu septembrie (0,8% în termeni reali), la 123,39 miliarde lei, însă avansul a fost de 13,5% faţă de octombrie anul trecut. În ceea ce priveşte creditele acordate firmelor, acestea au consemnat o creştere cu 1,1% faţă de septembrie, la 58,96 miliarde lei, şi cu numai 2% în termeni anuali. Împrumuturile în valută exprimate în lei au urcat şi ele lunar cu 0,4% (exprimat în euro, a scăzut cu 0,8%), la 95,36 miliarde lei, dar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au redus cu 9,8% (în euro, cu 11,2%). Defalcat, creditele pentru populaţie în valută au crescut cu 0,2%, la 47,85 miliarde lei (-12% anual), iar cele pentru firme cu 0,7%, la 47,51 miliarde lei (-7,4% anual).

10% dintre pasagerii din trenuri merg fără bilet

CFR Călători şi Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov (IJJ Ilfov) au controlat ieri mai multe trenuri, găsind 137 de persoane din 1.200 de pasageri, respectiv circa 10%, fără bilete de călătorie, dintre care 21 de persoane au primit procese verbale de contravenţie, cu amenzi de peste 350 de lei fiecare, întrucat nu au plătit biletele la tarif de taxare în tren. Reprezentanţii operatorului feroviar au efectuat controale intensive în trenurile Bucureşti Obor - Constanţa, Bucureşti Basarab - Piteşti şi Bucureşti Obor - Feteşti.  Potrivit reglementărilor în vigoare, pasagerii care urcă din staţiile unde nu sunt case de bilete au obligaţia să se prezinte imediat după urcarea în tren la personalul feroviar pentru a-şi cumpăra bilete la acelaşi tarif ca la casa de bilete. “Acţiunile de control vor continua în toate trenurile de pasageri, la nivelul întregii reţele feroviare, în special în zonele generatoare de fluxuri importante de trafic. Acestea fac parte din demersul nostru de a aduce schimbări în activitate”, a declarat joi directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes.

Avertisment dur al Băncii Europene

Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat joi că există riscul unei corecţii abrupte a pieţei financiare mondiale, din cauza intensificării incertitudinilor politice, care reprezintă un risc pentru bănci, stabilitate şi creştere economică, transmite Bloomberg. ”Este probabil ca volatilitatea să crească în viitorul apropiat, iar potenţialul pentru o inversare abruptă a tendinţelor pieţei este semnificativ”, se arată în raportul bi-anual referitor la stabilitatea financiară publicat ieri de BCE. Alegerile din Statele Unite au încheiat o perioadă de rezultate politice neaşteptate, care a început cu votul din iunie al britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite a amplificat volatilitatea şi anunţă schimbări profunde ale politicilor economice, ale căror implicaţii pentru zona euro sunt încă dificil de evaluat, potrivit raportului.

















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.