Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Contractele la salubritate vor fi modificate radical

Ziarul de Vrancea
7 nov 2016 450 vizualizări
Durata contractelor de salubritate şi tarifele pentru consumatori vor fi limitate pentru îmbunătăţirea concurenţei, astfel încat operatorul economic aflat în poziţie dominantă să nu poată exploata această poziţie, inclusiv prin impunerea în sarcina consumatorilor a unor tarife excesive, arată Consiliul Concurenţei într-un document pus în dezbatere publică.

Consiliul Concurenţei anunţă că supune dezbaterii publice documentul "Orientări privind interpretarea şi aplicarea prevederilor Legii concurenţei pe pieţele serviciilor de salubrizare a localităţilor, respectiv recomandări pentru îmbunătăţirea mediului concurenţial pe aceste pieţe”. Documentul prezintă cadrul general de care trebuie să ţină cont entităţile care acţionează pe aceste pieţe (companii, autorităţi de reglementare) în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea Legii concurenţei pe pieţele serviciilor de salubrizare, precizează Consiliul. De asemenea, documentul conţine recomandări pentru autorităţile administraţiei publice (centrale şi locale) în vederea îmbunătăţirii mediului concurenţial pe aceste pieţe. “«Orientările» au un caracter general, scopul lor fiind de informare şi îndrumare, atat a a operatorilor care activează pe pieţele serviciilor de salubrizare, cat şi a autorităţilor publice centrale şi locale ce deţin competenţe de reglementare pe aceste pieţe. Avand în vedere că atribuirea contractelor de delegare a gestiunii acestor servicii publice conduc la bariere administrative la intrarea pe piaţă, dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestor contracte, aspectele particulare fiind abordate în funcţie cazuistica specifică”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, în lipsa unei presiuni concurenţiale asupra operatorilor pe durata contractului de delegare a gestiunii, este necesară intervenţia eficientă a autorităţii de reglementare în vederea prevenirii unor abuzuri de poziţie dominantă, cum ar fi preţurile excesive. Consiliul Concurenţei invită persoanele fizice sau juridice interesate de problematica supusă consultării publice să trimită observaţii cu privire la respectivele "Orientări", publicate integral pe www.consiliulconcurentei.ro, pană la de 28 noiembrie 2016

Caştigul mediu net a crescut în septembrie la 2.094 lei

Caştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atat salariile, cat şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 0,9%, sau 18 lei, în septembrie faţă de nivelul din luna precedentă, pană la 2.094 lei (470 euro), însă ritmul anual de creştere a încetinit la 14,2%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În august, ritmul anual de creştere a caştigurilor angajaţilor din Romania accelerase la 14,5%, nivel maxim după martie 2009, cand a fost 17,6%. Creşterea salariilor era previzibilă, în condiţiile în care, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 19%, de la 1.050 lei pană la 1.250 lei. Statisticile oficiale publicate luni mai arată că, în termeni reali, ţinand cont de inflaţie - care are o valoare negativă în prezent -, caştigurile au fost mai mari, în luna septembrie 2016, cu 14,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ritmul fiind uşor sub nivelul-record de după 2008, de 15,1%, atins în iunie. "Valorile cele mai mari ale caştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.737 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.265 lei)", se arată într-un comunicat al INS. Potrivit tabelelor INS, pe langă sectorul tehnologiei informaţiei (IT), caştigul mediu net din Romania a depăşit nivelul de 1.000 de euro (4.450 lei) în luna septembrie în doar alte trei sectoare: activităţi de servicii anexe extracţiei de petrol şi gaze (4.868 lei) şi extracţia petrolului şi a gazelor naturale (5.737 lei) şi fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (4.932 lei) în timp ce în transporturi aeriene, informaţii şi comunicaţii, asigurări şi în sectorul bancar caştigul mediu net este apropiat de acest prag, situandu-se la 4.000-4.300 lei. Creşterea salariilor a accelerat în ultimele luni ale anului trecut, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţămant şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Comerţul creşte precum Făt Frumos în Romania

Romania a înregistrat în septembrie a doua mare creştere a vanzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 9,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai rapid ritm fiind consemnat de Luxemburg, de 15,2%, în timp ce media la nivelul UE a fost de 2,2%, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat. Polonia s-a plasat pe locul al treilea, cu un avans de 8,6%. În schimb, vanzările de retail au scăzut în Belgia (-3,2%), Germania (-0,4%) şi Slovenia (-0,1%). În zona euro, vanzările cu amănuntul au avansat în septembrie cu 1,1%, în termeni anuali. Datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a avansat în septembrie cu 9,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm inferior celui înregistrat în lunile precedente, şi a fost susţinută mai ales de vanzările de carburanţi şi de bunuri nealimentare. Ritmul de creştere din luna septembrie este sub cel din august, de 12,6%. Comparativ cu luna august, afacerile din comerţul cu amănuntul au scăzut în septembrie cu 3,3% pe serie brută, dar au urcat cu 0,1% în cifre ajustate la influenţele sezoniere şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare, potrivit INS. Potrivit Eurostat, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 0,2% atat în zona euro cat şi în UE. Cele mai mari scăderi au avut loc în Portugalia (-2,1%), Slovenia (-1,7%) şi Germania (-1,4%) şi cele mai mari creşteri în Estonia (A1,5%), Finlanda (A1,1%), Danemarca şi Polonia (A0,7%).

BCR a obţinut un profit net de 1,15 miliarde lei

Banca Comercială Romană (BCR), cea mai mare bancă din Romania după valoarea activelor, a obţinut un profit net de 1,145 milioane lei (254,4 milioane euro) în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 26,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, în condiţiile în care rata creditelor neperformante a scăzut la 13,3%, de la peste 22% în urmă cu un an, potrivit datelor publicate ieri de bancă. În primele nouă luni din 2015, BCR a înregistrat un profit net de 904,3 milioane lei. Activele băncii au crescut cu 3,6% în primele nouă luni din acest an, pană la 64,61 miliarde lei (14,5 miliarde euro) la finalul lunii septembrie, de la 62,36 miliarde lei la 31 decembrie 2015. În ciuda rezultatelor pozitivve, banca se arată îngrijorată de iniţiativele legislative împotriva băncilor din Romania. "Suntem preocupaţi de o serie de provocări legislative în sistemul bancar. Suntem realmente îngrijoraţi de anumite evoluţii, care considerăm că vor împiedica direcţionarea sustenabilă şi eficientă a resurselor financiare către infrastructură, educaţie, tehnologie ori calitatea vieţii - priorităţi indisputabile pentru Romania", a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, citat într-un comunicat al BCR.

Bancile romaneşti au vandut „restanţe” de 6,7 miliarde lei către polonezi

Compania de colectare creanţe Kruk a plătit, în primele nouă luni ale acestui an, 976 milioane lei pentru achiziţia a 60 de portofolii de creanţe cu o valoare nominală totală de 6,67 miliarde lei. Compania a încheiat primele trei trimestre cu un profit de 194 milioane lei, în creştere cu 16% comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele financiare publicate luni de companie. Investiţiile au crescut cu 220% faţă de perioada similară a anului precedent. „Pentru trimestrul 4/2016 şi primul trimestru al anului 2017, Kruk estimează că vanzările de portofolii de creanţe îşi vor menţine trendul”, arată compania, într-un comunicat. De asemenea, sumele colectate aferente portofoliilor cesionate au ajuns la 731 milioane lei, în creştere cu 16% comparativ cu perioada similară a lui 2015. “Prin comparaţie, pentru întreg anul 2015, sumele colectate au fost de 860,5 milioane lei. Am făcut investiţii record de aproape 1,04 miliarde lei pe şase pieţe europene, iar aceste investiţii, care deja încep să livreze sume recuperate, vor susţine performanţele noastre viitoare”, a spus preşedintele consiliului de administraţie al Kruk SA, Piotr Krupa.









În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.