MOZAIC STIRI ECONOMICE: Veniturile din turism ale Turciei au scăzut cu o treime
În perioada menţionată, turiştii au cheltuit în medie, în timpul unei călătorii în Turcia, 686 de dolari. Numărul turiştilor care au intrat în Turcia a scăzut în trimestrul al treilea cu 30,7%, la circa 12 milioane de persoane, comparativ cu aceaşi perioadă a anului 2015, potrivit datelor TUİK data. Circa 78,5% dintre aceşti vizitatori au fost străini, iar restul de 21,5% cetăţeni turci care locuiesc în străinătate Veniturile din turism, care au atins anul trecut circa 31,5 miliarde de dolari, sunt esenţiale pentru finanţarea de către Turcia a deficitului de cont curent. În primele nouă luni ale acestui an, numărul vizitatorilor străini în Turcia a scăzut cu 31,9%, la 20,2 milioane de persoane, potrivit datelor publicate săptămana trecută de Ministerul Turismului. Numărul sosirilor de vizitatori străini în Turcia a scăzut în septembrie cu 32,84%, la 2,86 milioane de persoane. Septembrie a marcat a 14-lea lună consecutivă de scădere a numărului de turişti străini, din cauza mai multor atacuri teroriste, a tentativei de lovitură de stat şi a tensiunilor în relaţiile bilaterale cu Rusia. Mai mult, septembrie a fost a cincea lună consecutivă în care numărul turiştilor a scăzut cu peste 30%. În septembrie, cei mai mulţi turişti au provenit din Germania, respectiv 14,8% din total, dar numărul acestora a fost cu 36,1% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Pe locul al doilea se află Marea Britanie, cu o pondere a turiştilor de 9,2%, dar şi o scădere de 35,5% a numărului acestora, în septembrie, comparativ cu luna similară a anului 2015. Turiştii din Georgia s-au plasat pe poziţia a treia, reprezentand 7,8% din total, cu o creştere de 6,3%, la 222.694 de persoane. Numărul vizitatorilor din Rusia a scăzut cu 60% în septembrie, reprezentand 7,3% din total, comparativ cu 12,4% în urmă cu un an.
Banca Naţională a Elveţiei a obţinut un profit record
Banca Naţională a Elveţiei a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit record de 28,7 miliarde de franci elveţieni, susţinut de rezervele valutare uriaşe şi caştigurile aduse de dobanzile negative, relatează Reuters. Banca centrală a înregistrat un caştig de 20,3 miliarde de franci din investiţii valutare, care au urcat la 666,2 miliarde de franci, sumă care depăşeşte uşor valoarea întregii economii elveţiene, ca urmare a strategiei instituţiei de depreciere a francului. Astfel, investiţiile pe piaţa valutară ale băncii centrale au urcat cu 12% în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul aduse de banii păstraţi de băncile comerciale la Banca Naţională a avansat la 1,1 miliarde de franci, de la 843 milioane de franci în urmă cu un an. Banca Naţională a Elveţiei nu este obligată prin lege să obţină profit, principalul său mandat fiind stabilitatea preţurilor. Orice fel de profit este distribuit guvernului elveţian şi celor 26 de cantoane din ţară. Băncile comerciale plătesc o dobandă de 0,75% pentru depozitele păstrate la banca centrală care depăşesc un anumit nivel.
Băncile europene au sub preş un gunoi de 1.200 miliarde de euro
La opt ani de la criza financiară mondială provocată de prăbuşirea Lehman Brothers, băncile europene au încă în portofolii credite neperformante în valoare de 1.200 de miliarde de euro, iar situaţia nu se va schimba în următoarele decenii, potrivit unui raport al firmei de consultanţă KPMG publicat luni, transmite Bloomberg. Creşterea economică slabă din Europa îngreunează sarcina băncilor de a scăpa de activele toxice şi le afectează profitabilitatea, iar presiunile sunt amplificate de înăsprirea reglementărilor şi amenzile aplicate de autorităţi pentru practicile incorecte în afaceri. Companiile financiare ar putea avea nevoie ”de mai multe decenii, nu de mai mulţi ani” pentru reducerea expunerilor, ceea ce le afectează profitabilitatea, se arată în raport. În timp ce băncile încearcă să reducă creditele neperformante, veniturile lor din împrumuturi sunt erodate de dobanzile negative practicate de Banca Centrală Europeană (BCE). Marjele nete din dobanzi, respectiv diferenţa dintre veniturile din împrumuturi şi costul de finanţare, este de circa 1,2% în Europa, faţă de aproximativ 3% în Statele Unite, conform KPMG.
Un producător de ambalaje a fost vandut cu 1,5 milioane euro
Compania grecească MJ Maillis, un jucător important în domeniul soluţiilor industriale de ambalare, şi-a vandut unitatea de producţie din Buftea către producătorul de mase plastice Prodplast SA, controlat de familia Pogonaru, pentru 1,5 milioane euro, a anunţat ieri casa de avocatură care a oferit consultanţă grecilor pe parcursul tranzacţiei, PeliFilip. Grupul de firme MJ Maillis din Grecia a intrat pe piaţa romanească în 1994. Prodplast este o companie romanească producătoare de mase plastice, controlată de familia Pogonaru. În 20 octombrie, adunarea generală extraordinară a acţionarilor la Prodplast a anunţat Bursei de Valori Bucureşti (BVB) semnarea contractului de achiziţie pentru cateva terenuri şi clădiri, necesare pentru relocării producţie din parcul industrial Faur în Buftea. Tranzacţia a fost încheiată pe data de 19 octombrie 2016. Anunţul a venit după ce, în 14 septembrie, acţionarii Prodplast au aprobat achiziţia unor terenuri de 3,5 hectare şi 8.300 de metri pătraţi de hale la Buftea în vederea relocării, potrivit unui raport al producătorului transmis către BVB.
