Instanţa va decide dacă un imobil poate fi dat în plată sau nu
Curtea Constituţională explică decizia pe care a dat-o marţi în privinţa Legii dării în plată, precizand că instanţa este cea care decide fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o hotărăşte şi care poate merge pană la preluarea de către creditor a imobilului adus garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor. CCR subliniază că accesul părţilor din contractele respective la o instanţă judecătorească ”este absolut necesar”, avand în vedere că judecătorul trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi. Avand în vedere interesul publicului privind clarificarea unor aspecte legate de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016 cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ale unor dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Curtea Constituţională face precizări, într-un comunicat de presă. Astfel, Curtea Constituţională aminteşte că a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.11 teza întai raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. ”Aşadar, instanţele judecătoreşti în faţa cărora au fost introduse acţiuni în baza Legii nr.77/2016 vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii şi să o aplice”, precizează Curtea Constituţionale. Avand în vedere că acele contracte de credit din dosarele analizate de Curtea Constituţională au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil), iar Curtea a constatat că acele contracte în curs de derulare menţionate de art.11 din Legea nr.77/2016 se referă şi la contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare, în 2011, a Legii nr.287/2009 (noul Cod civil), instanţele judecătoreşti vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864 şi cu precizările aduse de Curtea Constituţională în considerentele deciziei ce va fi publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. ”În esenţă, impreviziunea intervine cand în executarea contractului a intervenit un eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părţi la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. Verificarea acestor condiţii revine, în fiecare caz, instanţei judecătoreşti care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, ea pronunţand fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o decide şi care poate merge pană la preluarea de către creditor a imobilului adus garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor”, explică CCR.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
