MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cea mai scumpă vilă din România: 18,5 milioane de euro
Vila are o suprafaţă utilă de 3.500 de metri pătraţi, fiind amplasată în zona Calea Victoriei din centrul Capitalei. Clădirea a fost ridicată în anul 1888 şi este încadrată în lista monumentelor istorice. Construcţia este situată pe un teren cu o suprafaţă de 7.992 de metri pătraţi.
Pe locul al doilea în topul celor mai scumpe locuinţe din România se regăseşte o vilă cu 20 de camere din zona Aviatorilor şi este scoasă la vânzare cu un preţ de 8 milioane de euro. Imobilul este dotat cu tehnologie de climatizare şi trei lifturi. O vilă din zona Lascăr Catargiu din Piaţa Romană s-a poziţionat pe locul al treilea în clasamentlul celor mai scumpe proprietăţi rezidenţiale din România, cu un preţ de 5,99 milioane de euro. Casa are 12 camere dispuse pe o suprafaţă utilă de 1.000 mp. Imobilul, construit înainte de anul 1990, are două etaje şi partener, cu un garaj anexat. O altă zonă cu proprietăţi de lux este Dorobanţi, unde cea mai scumpă locuinţă este o vilă cu 22 de camere, care a fost scoasă la vânzare pentru 5,2 milioane de euro. Imobilul are o suprafaţa utilă de 1.050 mp, opt băi şi şase locuri de parcare.
Vânzările locuinţelor de lux au crescut spectaculos în ultimii cinci ani şi au ajuns să reprezinte 5% din totalul pieţei imobiliare, principalii cumpărători fiind românii cu venituri ridicate şi expaţii care conduc companii multinaţionale, potrivit datelor transmise în septembrie de agenţia imobiliare Regatta Real Estate. Circa o treime din proprietăţile disponibile pentru vânzare pe segmentul de lux sunt listate la preţuri de peste un milion de euro, arată sursa citată.
Studiu: Cum aleg românii o anumită benzinărie
Pentru 91% dintre români principalul motiv care-i determină să aleagă o anumită benzinărie îl constituie existenţa serviciilor suplimentare gratuite, precum umflarea cauciucurilor sau spălarea parbrizului, arată un studiu realizat de compania austriacă 4Service Group. Studiul a fost efectuat în luna mai de compania 4Service Group, pe un eşantion total de 450 de persoane din România, Polonia, Bulgaria şi Turcia. Eşantionul pentru România a fost de 249 de şoferi. În schimb, doar 26% dintre şoferii români aleg benzinăria în funcţie de apropiere şi doar 23% au indicat promoţiile ca factor diferenţiator. Spre deosebire de polonezi, doar 5% dintre şoferii români opresc la o benzinărie doar pentru că există acolo şi o cafenea sau un magazin alimentar. “În ceea ce priveşte calitatea serviciilor, românii apreciază cel mai mult atitudinea activă şi interesul pentru client. Peste 76% dintre respondenţi au indicat aceste calităţi ale angajaţilor, urmate de politeţe şi bunăvoinţă. În schimb, şoferii bulgari sau cei polonezi pun politeţea pe primul loc, iar cei turci acordă cel mai mult atenţie competenţei şi rapidităţii angajaţilor de la benzinării”, se mai arată în studiu.
Legat de cele mai mari probleme din benzinării, circa 85% dintre şoferii români se plâng că staţiile de alimentare cu carburanţi au wc-uri murdare, iar în multe cazuri acestea lipsesc cu desăvârşire.
Culturile de toamnă vor avea o evoluţie normală
Deficite de apă în solul agricol se vor înregistra în centrul şi sudul Dobrogei, în timp ce excesele de apă vor persista în anumite zone ale Moldovei, relevă prognoza agrometeorologică întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă în perioada 22-28 octombrie.
"În stratul de sol 0 — 20 cm (ogor), rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. Excese de apă în sol se vor semnala izolat în vestul, sudul, sud-estul şi estul Moldovei. În centrul şi sudul Dobrogei, izolat în vestul Crişanei şi sudul Munteniei se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică)", potrivit prognozei ANM.
În aceste condiţii, procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor avea, în general, o evoluţie normală, exceptând zonele depresionare din centrul şi nordul ţării, unde acestea vor fi încetinite temporar.
Specialiştii ANM susţin că în zilele fără precipitaţii, lucrările agricole de recoltare, eliberare a terenurilor de resturile vegetale, pregătire a patului germinativ, semănat, etc. se vor desfăşura în condiţii relativ bune.
Potrivit prognozei ANM, în perioada menţionată va predomina un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 5 şi 16 grade Celsius, mai ridicată cu 1 — 5 grade Celsius în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregului teritoriu agricol.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
