Economic

5.366 de romani au cedat casa băncii ca să scape de obligaţii

Ziarul de Vrancea
5 oct 2016 608 vizualizări
Unul dintre debitorii care au apelat la darea în plată are opt credite, susţine Şeful direcţiei de stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu

Şeful direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a Romaniei (BNR), Eugen Rădulescu, a prezentat, ieri, date care ar indica faptul că Legea dării în plată este folosită de către mulţi speculanţi imobiliari pentru a scăpa de datoriile la bănci, iar sprijinul real al actului normativ pentru romanii care au cu adevărat probleme şi nu mai pot plăti ratele pentru locuinţa în care trăiesc este redus. Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai şi permite clienţilor care au luat credite imobiliare să scape de orice datorie faţă de bancă dacă cedează imobilul cu care s-a garantat creditul către finanţator. Bancherii, dar şi reprezentanţii BNR s-au opus vehement proiectului, principalul argument fiind că, în acest fel, statul intervine în contractele de credit încheiate între părţi. ”La 26 septembrie, 25 bănci înregistraseră 5.366 de notificări. 68% dintre acestea au fost contestate de bănci”, a spus Rădulescu. Potrivit datelor prezentate de reprezentantul BNR, 553 de debitori au apelat la darea în plată pentru cel puţin două credite, dintre care unul are opt credite. Pe de altă parte, susţine oficialul BNR, 62% dintre debitorii care au apelat la darea în plată au restanţe de peste 90 zile, iar 2.350 debitori au restanţe mai mici de 90 zile, ”ceea ce înseamnă că nu sunt presaţi”. ”Opinia noastră, la patru luni de la adoptarea legii, este că darea în plată îngreunează situaţia locativă, în special a tinerilor, cărora li se blochează accesul la locuinţă. Pe de altă parte, poate stimula o creştere exponenţială a creşterii de chirii. Darea in plată nu va mai stimula construcţia de locuinţe noi”, a spus pe această temă şi directorul Institutului de Politici Publice, Elena Tudose.  Legea dării în plată, care prevede că debitorul aflat în dificultate financiară poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipotecă după ce returnează garanţia băncii, a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor pe 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi. Actul normativ fusese aprobat şi de Senat, pe 29 februarie, aflandu-se în faza reexaminării, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea înapoi în Parlament pe 18 decembrie 2015. Proiectul de lege, iniţiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea căruia a colaborat şi avocatul Gheorghe Piperea, fiind susţinut de circa 150 de deputaţi şi senatori, a fost depus în urmă cu un an în Parlament şi votat în Camera Deputaţilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie 2015. Legea dării în plată nu se aplică celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental Prima Casă, cu garanţie de la stat. Legea se aplică pentru cei care au luat creditul pentru achiziţia unei locuinţe sau a unui teren pe care să se construiască locuinţa, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. Deputaţii au majorat plafonul privind suma împrumutată de la bancă pentru cumpărarea sau construcţia locuinţei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat în Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.