Economic

Paradox 2016: Recolte-record, fermieri săraci

Ziarul de Vrancea
25 sep 2016 750 vizualizări
Fermierii continuă să fie penalizaţi de deficienţele structurale ale agriculturii româneşti şi nu profită decât în mică măsură de recoltele-record din 2016, din cauză că nu dispun de capacităţi suficiente de depozitare care le-ar permite să vândă la momentul în care preţul creşte.

Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii. Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.
Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.
Însă producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.
Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile. În plus, anul acesta fermierii au primit şi subvenţiile cu întârziere, ceea ce înseamnă, pentru mulţi, o povară în plus.  “Preţurile nu sunt bune, sunt la acelaşi nivel cu cele înregistrate în 2015. În condiţiile în care preţurile au rămas la un nivel scăzut, iar subvenţiile au ajuns târziu în conturile fermierilor, agricultorii sunt într-o situaţie disperată”, a declarat consilierul în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu.

Bucuria intermediarilor

Fermierii spun că preţurile sunt în prezent de 60-70 bani pe kilogramul de grâu, 1,5 lei pe kilogramul de rapiţă, 58 de bani pe kilogramul de orz, 50-60 de bani pe kilogramul de porumb şi 1,3-1,45 de lei pe kilogramul de floarea- soarelui. În fiecare an, preţurile scad în perioada recoltei pentru că oferta este abundentă, în condiţiile în care cei mai mulţi fermieri nu dispun de depozite.
Din această cauză, cei care profită cu adevărat de recolta bună din acest an sunt intermediarii şi traderii, care cumpără la preţurile mici de la momentul recoltei şi vând apoi, pe parcursul anului, la preţuri mai mari.
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricolei de Cereale şi Plante Tehnice din Ialomiţa, Nicolae Sitaru spune că fermierii sunt nevoiţi să vândă chiar şi la preţuri mai mici decât cele din 2015 pentru că nu au de ales.  “Dar indiferent de preţuri, fermierii vând când au nevoie de bani”, a subliniat Sitaru, fermier care a recoltat anul acesta 5.400 de tone de grâu.

Preţul aproape se dublează iarna

În schimb, marii agricultori din România şi-au construit, în timp, spaţii de stocare a cerealelor şi pot păstra producţiile obţinute anul acesta până la momentul în care preţurile sunt convenabile. “Fermierii stochează producţiile deoarece nu este rentabil să vândă. Dar aceasta este o posibilitate pentru cei care au unde să stocheze. Spre exemplu, anul trecut în vară preţul pe kilogramul de grâu era de 0,40 de lei, iar în ianuarie preţul a ajuns la 0,72 de lei. Însă, nu toţi îşi permit acest lucru şi au nevoie de bani cash pentru a-şi plăti datorile”, a declarat Dimitrie Muscă, agricultor din Arad. Fermierul a avut o producţie anul acesta de 27.000 de tone de grâu şi se aşteaptă ca şi de la cultura de porumb să obţină o recoltă similară. Acesta spune că va stoca toată recolta deoarece nu vrea să vândă pe un preţ de nimic.
Însă cazurile de acest gen sunt încă rare în România, spre câştigul intermediarilor şi traderilor, care deţin cele mai multe spaţii de depozitare din ţară. În acest fel, pe lanţul valoric al agriculturii din România, mare parte din câştig ajunge la traderi şi la intermediari şi o proporţie mică rămâne agricultorilor, indiferent de dimensiunea producţiei dintr-un an sau altul. Totuşi, în ultimii ani, producţiille de grâu, spre exemplu, au avut fluctuaţi mai mici decât în perioada anterioară şi s-au menţinut peste 7 milioane de tone pe an, în condiţiile în care traderii au organizat sistemul producţiei de cereale din România în jurul preţului de import al Egiptului, principalul client pentru exporturile româneşti de grâu.
În 2015, România a exportat circa 10 milioane de tone de cereale, în special grâu şi porumb, în valoare de 2 miliarde euro. În Egipt au ajuns anul trecut 1,1 milioane de tone de grâu românesc, în valoare de 223 milioane euro.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.