MOZAIC STIRI ECONOMICE: ONG au pus tunurile pe motoarele diesel
Transport & Environment publicat ieri, la un an de la izbucnirea scandalului Volkswagen, relatează AFP. Mai mult de patru vehicule din cinci cu standardul de emisie Euro 4, vandute în perioada 2010-2014, emit de trei ori mai mult oxid de azot la testele de laborator decat limita fixată, potrivit ONG-ului. În cazul motoarelor Euro 6, vandute din 2015, două treimi dintre ele emit de pană la trei ori mai mult decat limita fixată, se mai arată în studiu. T&E a compilat date referitoare la cele 230 de modele obţinute din anchete ale guvernelor din Franţa, Marea Britanie şi Italia, în marja scandalului Dieselgate, precum şi o serie de informaţii publice. Scandalul testelor de emisii trucate reprezintă numai „partea de deasupra a aisbergului”, avertizează Transport & Environment (T&E), care încearcă prin acest studiu să „expună numărul şocant de maşini diesel de pe soselele din UE şi reglementările laxe ale autorităţilor naţionale în domeniul vehiculelor”.
Marii producători de petrol sunt aproape de un acord
Marii producători mondiali de ţiţei, atat din cadrul Organizaţiei ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cat şi din afara cartelului, sunt aproape de un acord pentru a stabiliza preţurile, a susţinut preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, la finalul unei reuniuni a mişcării statelor nealiniate, relatează AFP. Maduro a precizat că a avut discuţii pe acest subiect cu omologii săi din Iran, Hassan Rohani, şi din Ecuador, Rafael Correa, ambele fiind state membre ale OPEC. "Preşedintele Rohani a făcut o declaraţie foarte importantă privind voinţa Iranului de a contribui în mod util, just şi echitabil la stabilizarea preţurilor", a afirmat Maduro. Potrivit preşedintelui venezuelean, producătorii de petrol ar putea ajunge la un acord pană la finalul lunii septembrie "pentru a stabiliza piaţa şi pentru a îmbunătăţi şi stabiliza preţul petrolului". Venezuela, care a înregistrat o prăbuşire a economiei odată cu căderea cotaţiilor petrolului, înregistrează în prezent cea mai mare inflaţie din lume, estimată la 720% în acest an, şi o penurie gravă pentru 80% dintre alimente şi medicamente.
Prognoza de creştere economică pentru 2016 a fost revizuită în urcare
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% pană la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie. CNP a revizuit puternic în urcare şi prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile. În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene. Revizuirea prognozei vine după ce economia romanească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015. Valoarea produsului intern brut (PIB) estimată în prezent pentru 2016 este de 758,5 miliarde lei (169,3 miliarde euro), la un curs mediu prognozat la 4,48 lei/euro. În prognoza de primăvară, valoarea PIB era estimată la 757 miliarde lei, echivalent cu 169,7 miliarde euro, în condiţiile în care cursul mediu era anticipat la un nivel mai scăzut, de 4,46 lei/euro. Pentru anii următori, CNP estimează o încetinire a creşterii economice la 4,3% în 2017, apoi o accelerare la 4,5% în 2018 şi la 4,7% în 2019. În 2019, Romania va depăşi pragul de 200 miliarde de euro ca valoare a PIB, ajungand la 919,6 miliarde lei (208,1 miliarde euro), ceea ce corespunde unui nivel de 10.734 euro/locuitor, anticipează CNP. Produsul intern brut este cel mai important indicator folosit pe plan mondial pentru a măsura dimensiunea unei economii. CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echibvalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015. În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.
Statul s-a împrumutat la dobanzi în scădere
Ministerul Finanţelor a vandut luni obligaţiuni de stat în valoare de 500 milioane de lei (112,5 milioane euro) scadente în 26 februarie 2020, în linie cu nivelul programat, pentru care băncile primesc un randament mediu anual de 1,80%, în scădere sensibilă faţă de ultima licitaţie pentru aceeaşi scadenţă, arată datele publicate de Banca Naţională a Romaniei (BNR). La licitaţia precedentă din cadrul aceleiaşi emisiuni de titluri, din 22-23 august, randamentul mediu obţinut de bănci a fost de 1,81% pe an pană la scadenţă, iar ranamentul maxim - de 1,84%. Luni, la redeschiderea emisiunii, băncile au obţinut un randament mediu anual de 1,80%, iar randamentul maxim acceptat de stat a fost de 1,81%. Cele nouă bănci participante la licitaţie au oferit 1,76 miliarde de lei, de peste trei ori mai mult decat suma cerută de stat. Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 2,25%. În luna septembrie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 4,3 miliarde lei de pe piaţa internă prin vanzarea de titluri de stat, la care s-ar putea adăuga încă 420 milioane lei prin licitaţii suplimentare.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
