Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Topul salariilor pe judeţe

Ziarul de Vrancea
11 sep 2016 667 vizualizări
Câştigurile medii nete au depăşit în luna iunie nivelul de 2.200 de lei (aproximativ 500 euro) doar în Capitală şi în judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş, iar cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat, în ultimul an, în judeţele Bacău, Suceava şi Giurgiu, arată calculele News.ro, pe baza statisticilor judeţene ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, în 17 judeţe din ţară, câştigul mediu net a rămas sub 1.600 de lei.
La nivel naţional, câştigul salarial mediu net s-a majorat în iunie cu 14,3% faţă de aceeaşi lună din 2015, la 2.078 lei (echivalentul a 460 euro). Câştigurile salariale includ atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii.
Statisticile oficiale arată că angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din ţară, cu un câştig mediu net în luna iunie de 2.852 lei (631 euro, la cursul mediu BNR din luna iunie, de 4,5218 lei/euro), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.294 lei, 507 euro), Cluj (2.284 lei, 505 euro) şi Timiş (2.240 lei, 495 euro). Pe următoarele locuri se clasează judeţele Sibiu (2.104 lei, 465 euro) şi Braşov (2.030 lei, 449 euro), în restul ţării caştigurile medii fiind sub 2.000 lei net. În topul câştigurilor medii urmează, la mare distanţă, judeţele Iaşi (1.946 lei), Prahova(1.906 lei), Arad (1.903 lei) şi Argeş (1.903 lei). La polul opus, în 17 judeţe câştigurile medii nete sunt sub 1.600 de lei.
Cele mai mici câştiguri din România erau, la jumătatea anului, în judeţele Harghita (1.480 lei), Teleorman (1.494 lei) şi Suceava (1.517 lei).
În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din ultimul an, cele mai mari creşteri ale câştigurilor nete s-au înregistrat, în iunie 2016 faţă de iunie 2015, în judeţele Bacău, cu un avans de 25%, Suceava (22,3%), Giurgiu (22,3%), Călăraşi (22,2%), Vaslui (22,2%), Neamţ (21,5%) şi Buzău (20%).
În schimb, în judeţul Argeş salariile au scăzut, în medie, cu 3,6% în ultimul an.  Salariile au primit un impuls în luna mai, când salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

Germania ar putea contribui cu încă 4,5 miliarde pe an la bugetul UE după Brexit

Germania ar putea fi nevoită să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uniunii Europene cu 4,5 miliarde de euro atât în 2019, cât şi în 2020 după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit unui raport intern al Ministerului Finanţelor de la Berlin, publicat sâmbătă. Germania, cea mai mare economie europeană, are în prezent cea mai mare contribuţie la bugetul UE, de peste 15 miliarde euro pe an.
Potrivit publicaţiei germane Der Spiegel, pierderea celui de-al doilea mare contribuitor la bugetul UE, Marea Britanie, ar însemna că ponderea Germaniei în produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene va creşte la 25% după Brexit, de la 21% în prezent. În 2015, Germania a virat la bugetul UE cu 15,6 miliarde euro mai mult decât a încasat, fiind urmată de Marea Britanie, cu o contribuţie netă de 12,7 miliarde euro. Cel mai mare beneficiar al bugetului comun european este Polonia, care a primit 10,4 miliarde euro net anul trecut. Documentul Ministerului Finanţelor din Germania, realizat la cererea ministrului de resort, Wolfgang Schaeuble, menţionează că suma suplimentară de 4,5 miliarde euro nu include eventuale ajustări compensatorii ale bugetului european, care ar putea reduce impactul financiar al Brexit-ului.
În iunie, ministerul german al Finanţelor a realizat un proiect de reformă care prevede reguli bugetare mai stricte pentru statele membre ale UE şi reducerea dimensiunii Comisiei Europene, ca urmare a votului pro-Brexit din Marea Britanie.

Ministerul Transporturilor înfiinţează o direcţie anticorupţie

Ministerul Transporturilor a realizat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede reorganizarea instituţiei şi crearea a 35 de noi posturi, principalele modificări fiind înfiinţarea unei direcţii anticorupţie şi a unei structuri speciale pentru guvernanţa corporativă a companiilor din subordine. De asemenea, Ministerul Transporturilor ar primi atribuţii suplimentare de reglementare. Proiectul propune înfiinţarea a două noi direcţii şi transformarea serviciului medical în direcţia medicală. Acelaşi proiect prevede înfiinţarea unei structuri distincte anticorupţie la nivelul ministerului. "Înfiinţarea Direcţiei Generale Anticorupţie în Transporturi, Administrativ şi Juridic, în cadrul căreia va funcţiona un serviciu de prevenire şi combatere a corupţiei care va avea scopul de intervenţie in prevenirea si combaterea corupţiei, creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi de către beneficiarii serviciilor publice din domeniul transporturilor, consolidarea performanţei în combaterea corupţiei prin mijloace administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă şi instituţională a ministerului; pentru înfiinţarea serviciului sunt necesare 8 posturi", precizează nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre.
În urma reorganizării, numărul maxim de angajaţi ai Ministerului Transporturilor va fi stabilit la 498, "exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului".

Asigurarea RCA ar putea avea o limită minimă de despăgubire de 5 milioane euro pentru vătămări corporale şi decese

Asigurarea RCA ar putea avea o limită minimă de despăgubire de 5 milioane euro pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite, conform unui proiect Ordonanţă de urgenţă privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). "În prezentul proiect de act normativ sunt reglementate limitele minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor Uniunii Europene. Pentru prejudicii materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente, la un nivel de 1.000.000 euro. Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente, la un nivel de 5.000.000 euro", se arată în document.
O altă noutate o constituie posibilitatea răscumpărării părţii din prejudiciu suportată de asigurat. Prin contractul RCA părţile pot conveni posibilitatea răscumpărării, respectiv suportarea de către asigurat a contravalorii despăgubirii corespunzătoare evenimentului, asiguratul compensând asigurătorului RCA cuantumul acesteia, ulterior achitării despăgubirii cuvenite persoanei prejudiciate. Conform aceluiaşi document, ar putea fi introdus un sistem naţional general de control al preţurilor în cazul RCA pentru a se putea interveni asupra nivelului primei, conform unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.