Război total cu legea dării în plată la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională va dezbate în luna septembrie cel puţin 151 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci cu privire la Legea dării în plată, dar şi una a Judecătoriei Sinaia, cele mai multe fiind depuse de Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania şi Banca Romanească. Potrivit datelor verificate de News.ro, de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată şi pană în prezent au fost depuse la Curtea Constituţională 152 de dosare de neconstituţionalitate asupra legii. Dintre acestea, 151 sunt acţiuni ale băncilor, iar una este a Judecătoriei Sinaia, care s-a sesizat din oficiu asupra unui dosar aflat pe rol. Curtea Constituţională va dezbate aceste dosare cel mai probabil în septembrie, la revenirea din vacanţa judecătorească, moment pană la care numărul de sesizări înregistrate ar putea creşte. Avand în vedere că toate aceste dosare se referă la aceleaşi speţe, normele CCR sunt de comasare a tuturor cazurilor şi dezbatere a sesizărilor în comun, într-o singură şedinţă. Pană în acest moment, Raiffeisen Bank este instituţia care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Romanească, cu 21 de dosare, şi Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări şi reprezentanţii BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4), Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) şi ERB (1). Aproape jumătate dintre aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost ridicate doar în luna august. În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la cateva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cat şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie. O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate. Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului "Prima Casă" din lege, aşa cum avertizau iniţiatorii şi susţinătorii legii că se va întampla în cazul în care este introdusă o astfel de excepţie în text. Banca Transilvania, una dintre băncile care au făcut cele mai multe sesizări, a precizat, pentru News.ro, că a invocat excepţia de neconstituţionalitate în cadrul contestaţiilor formulate în baza Legii nr. 77/2016. "Am avut în vedere, în principal, principii constituţionale cunoscute şi unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile şi garantarea dreptului de proprietate privată, principii pe care, la o primă evaluare, le considerăm încălcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul că prevederile legale cu privire la care am invocat excepţia se bucură în continuare de prezumţia de legalitate, Curtea Constituţională fiind singura instituţie abilitată să verifice concordanţa legii cu Constituţia", a precizat banca, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro.