MOZAIC STIRI ECONOMICE:Şeful Continental Timişoara: Vanzările au crescut în primul semestru
La sfarşitul anului trecut, compania avea 2.381 de angajaţi, potrivit bilanţului depus la Ministerul Finanţelor. Numărul angajaţilor a depăşit cifra de 2.400, pe fondul rezultatelor mai bune din acest an. Anul trecut, compania a avut venituri totale de 2,89 miliarde lei (642 milioane euro), în creştere cu 3,1% faţă de cele 2,8 miliarde lei obţinute în 2014. Cererea de anvelope a crescut şi datorită dezvoltării infrastructurii din Romania în ultimul an, consideră Samonid. ”Dacă analizaţi rezultatele financiare prezentate de concernul Continental, veţi constata că s-a înregistrat o creştere atat pentru volumul vanzărilor, cat şi pentru valoarea lor, în 2015. La nivel de corporaţie, volumul vanzărilor de anvelope pentru vehiculele de pasageri şi pentru vehicule comerciale uşoare au crescut, în 2015, comparativ cu 2014”, a declarat Samonid.
Spania salvează vacanţele turiştilor speriaţi de riscurile din Turcia
În timp ce europenii merg la plajă, companiile de turism nu au prea multe motive de bucurie, TUI şi Thomas Cook fiind printre operatorii nevoiţi să îşi revizuiască în scădere estimările referitoare la venituri şi profit din cauza riscurilor de securitate din ţări ca Turcia şi Franţa şi a votului pro-Brexit al britanicilor, orientandu-se în schimb către Spania, relatează Bloomberg. TUI a inclus reducerea veniturilor estimate într-o prezentare adresată analiştilor. Compania anticipează o creştere a vanzărilor de 2%-3% în 2016, comparativ cu aşteptările anterioare, pentru un avans de 3%-5%. În cazul profitului, TUI prognozează în continuare o creştere de 10%. TUI nu este singura companie care şi-a revizuit în scădere aşteptările. Luns trecută, Thomas Cook şi-a redus estimarea referitoare la profit, iar Norwegian Cruise Line a procedat la fel zilele trecute. Perspectivele s-au înrăutăţit din cauza votului britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană, a puciului eşuat din Turcia şi a unei serii de atacuri teroriste în Europa. Chiar dacă TUI şi-a redus estimările, pare totuşi compania cea mai rezistentă la şocuri. Atat TUI cat şi Thomas Cook şi-au redus expunerea la Turcia, o destinaţie populară părăsită în prezent de turişti din cauza riscurilor de securitate. Pentru TUI, Turcia acoperă 14% din capacitate, iar în cazul Thomas Cook se va ajunge la 11% pană la sfarşitul verii. Cele două companii s-au reorientat către Spania. Pentru TUI, Spania reprezintă în prezent circa o treime din capacitate, compania beneficiind de faptul că deţine lanţul de hoteluri RIU, care are o prezenţă importantă în această ţară. Gradul de ocupare a camerelor a crescut cu 5 puncte procentuale, în timp ce media pe pat a urcat cu 3 puncte procentuale. Thomas Cook are la randul ei o capacitate de aproximativ 35% în Spania. TUI a extins totodată operaţiunile pe segmentul croazierelor, chiar dacă recunoaşte că, la nivel general, hotelurile proprii şi croazierele generează aproximativ o treime din profit. Grupul vrea să crească această contribuţie la jumătate din total, în decurs de cinci ani. Această strategie îi va permite să fie mai puţin dependent de alţi operatori de hoteluri, dacă va avea nevoie să facă schimbări rapide.
Firmele de consultanţă butic fură din cota băncilor
Firmele de consultanţă de tip butic încasează aproape jumătate din totalul comisioanelor pentru fuziuni şi achiziţii din Europa, furand din cota de piaţă deţinută de băncile globale de investiţii care se concentrează pe reducerea costurilor şi pe reglementările care limitează bonusurile, relatează Reuters. Fondate în mare parte de veterani ai industriei de profil, care vor să scape de birocraţia şi limitele impuse beneficiilor la marile bănci, aceste firme butic sunt populare în randul companiilor, care le apreciază experienţa şi serviciile independente de consultanţă. Asta spre deosebire de mega-băncile care au tendinţa să vandă şi alte servicii asociate, precum finanţarea. Aceste firme de consultanţă butic au atras 44% din comisioanele de 1,7 miliarde de dolari pentru acordurile de fuziuni şi achiziţii care au avut loc în Europa pană pe 10 august, arată datele obţinute de Thomson Reuters. Buticurile înregistrate în Europa au captat 24,9% din aceste comisioane, respectiv 964 de milioane de dolari, iar restul firmelor de consultanţă de acest tip 19%, nivel echivalent cu 728 de milioane de dolari. Evoluţia marchează o creştere faţă de nivelul de 42,8% consemnat pe ansamblul anului 2015, 30,5% în 2007 şi 20,1% în 2000, an în care Thomson Reuters a început să înregistreze date de acest fel. Datele nu includ unele tranzacţii mari care au avut loc în 2015, dar care nu au fost încă finalizate, între care fuziunea de peste 100 de miliarde de dolari dintre Anheuser-Busch InBev şi SABMiller. Buticurile sunt definite ca firme care caştigă peste 85% din comisioane din activităţi pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor şi pe pieţele de capital, iar dintre aceste activităţi cel puţin 70% sunt din prima categorie. Aceste firme au caştigat o cotă de piaţă mai mare în faţa băncilor de investiţii în Europa decat în Statele Unite, şi anume 27,5%, respectiv 2 miliarde de dolari, din totalul comisioanelor pentru fuziuni şi achiziţii finalizate în acest an.
Complexul Energetic Oltenia a avut pierderi de aproape 31 milioane euro
Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul din cei mai mari producători de energie din ţară, a avut în primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane lei (circa 31 milioane euro), de la un profit net de 13,5 milioane lei în perioada similară a anului trecut, rezultat negativ ce se datorează diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor în yeni accesate pentru investiţiile de mediu. Cota de piaţă a companiei în primele şase luni a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru din 2015, potrivit datelor transmise de CEO, la solicitarea News.ro. “În primele şase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 milioane lei, un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)”, se arată în datele transmise de companie agenţiei News.ro. De altfel, producătorul de energie se află într-o situaţie financiară dificilă, după ce a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,7 miliarde lei în ultimii doi ani. “Diferenţele de curs valutar au determinat o pierdere financiară în primele 6 luni ale acestui an aproximativ dublă faţă de pierderea financiară înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut”, spun reprezentanţii CEO. În prima jumătate a anului, compania a achiziţionat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziţia certificatelor de CO2. De asemenea, în primul semestru din acest an, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, de 1,232 miliarde lei.
UK va compensa fonduri UE de 4,5 miliarde de lire sterline
Marea Britanie va compensa fonduri europene de 4,5 miliarde de euro pentru agricultură, universităţi şi regiuni, care vor fi pierdute în urma ieşirii din UE, a declarat ministrul de Finanţe Philip Hammond, transmite Reuters. Cercetătorii, fermierii şi alţi beneficiari de fonduri europene aveau o situaţie incertă din cauza votului britanicilor pentru ieşirea din UE, la referendumul din iunie, dar guvernul a dat asigurări, sambătă, că va acoperi necesarul. Noile asigurări de finanţare vin în condiţiile în care Marea Britanie riscă să intre în recesiune, ca efect al necunoscutelor legate de noua relaţie cu UE, care reduc investiţiile şi consumul. Hammond a precizat că proiectele semnate înainte de declaraţia financiară actualizată de toamnă a guvernului vor fi finanţate în continuare, de către Marea Britanie, după retragerea oficială din UE, iar executivul va acoperi actualul nivel al fondurilor agricole pană în 2020. Premierul Theresa May a declarat anterior că Marea Britanie nu va începe în acest an procesul de doi ani pentru ieşirea din UE.
