Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Mii de muncitori străini în construcţii blocaţi în deşert în Arabia Saudită

Ziarul de Vrancea
9 aug 2016 564 vizualizări
Muncitorii străini sunt afectaţi de criza petrolului, ei nu sunt plătiţi şi nu au vize de plecare

Reducerea drastică a cheltuielilor de către guvernul Arabiei Saudite şi încetinirea creşterii economice au avut un impact grav asupra companiilor de construcţii, printre cei mai afectaţi fiind muncitorii străini care au rămas blocaţi în deşert fără salarii, medicamente şi vize de ieşire din ţară, relatează Bloomberg. La început nu şi-au mai primit salariile, apoi nu au mai avut ce să muncească. Perntru un timp nu a mai fost nici mancare în barăcile din beton din deşertul saudit, iar stocurile de medicamente au fost epuizate acum două luni. Mii de muncitori, majoritatea din Asia de Sud, au de încasat salarii restante de luni de zile şi nu ştiu cat va continua situaţia.”Nu ne dau niciun răspuns în legătură cu salariile. După ce îmi voi primi salariul voi pleca”, a spus Mohammed Salahaldeen, din Bangladesh, aflat într-o tabără de muncă din Riad înfiinţată de compania saudită de construcţii Oger. În timp ce autorităţile saudite taie cheltuielile şi amană plăţile către contractori, pentru a compensa declinul cotaţiilor petrolului, austeritatea amplifică problemele companiilor private care, timp de zeci de ani, au depins de guvern pentru a se dezvolta. Muncitorii abandonaţi, între care aproape 16.000 doar din India şi Pakistan, nu au mai fost plătiţi de circa opt luni. Într-un sistem de sponsorizare numit kafala, care lasă mulţi muncitori la mila angajatorilor, aceştia nu primesc vize de ieşire din ţară. În Arabia saudită, depinde de angajatori să obţină aceste vize, dar înainte de asta aceştia trebuie să plătească salariile restante şi alte beneficii. Reprezentanţii companiilor Oger şi BinLadin Group nu au putut fi contactaţi. Regele Salman a ordonat ca muncitorii să primească alimente şi servicii medicale şi pot primi vize de ieşire din Arabia Saudită direct din partea statului, a anunţat luni Ministerul Muncii, care s-a angajat să le protejeze drepturile şi să le rezolve problemele. De asemenea, muncitorii vor primi asistenţă juridică gratuită. Muncitorii au spus însă că nu vor să plece înainte să îşi primească banii. Condiţiile în care aşteaptă muncitorii din Bangladesh, India, Sri Lanka, Pakistan şi Filipine sunt fetide. În barăcile de beton dorm cate opt oameni, care împart toaletele murdare cu pisici sălbatice. În timpul verii temperaturile trec de 50 de grade Celsius, iar electricitatea care alimentează aparatele de aer condiţionat se opreşte frecvent. Unii dintre muncitori sunt atat de săraci încat au un singur rand de haine. Muncitorii nu au parte nici de asistenţă medicală pentru că Oger nu le-a plătit asigurările, iar ei nu au bani. Timp de zeci de ani, Arabia Saudită a primit milioane de muncitori străini, care au îmbunătăţit viaţa familiilor rămase în urmă. În 2014, Arabia Saudită era pe locul al doilea în lume după Statele Unite, în funcţie de remiterile muncitorilor, potrivit datelor Băncii Mondiale.


Acţionarii Asirom aduc în companie 170 milioane lei

Companiile austriece care controlează Asirom, liderul pieţei romaneşti a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA), au aprobat marţi o infuzie de capital de 170 milioane de lei, potrivit Profit.ro, printr-o majorare de capital la care acţiunile sunt vandute la un preţ dublu faţă de cel nominal, incluzand şi o primă de emisiune. Măsura va trebui să primească avizul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF). Grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG) este principalul acţionar al Asirom, cu o deţinere de 86,4%, în timp ce o altă companie austriacă, LVP Holding, are o participaţie de 13,2%, iar în jur de 800 de persoane fizice deţin circa 0,4% din acţiuni. Majorarea capitalului social se va face prin emisiunea a 849,19 milioane de acţiuni noi, cu un preţ de 20 de bani/acţiune, din care 10 bani reprezintă o primă de emisiune, care ar permite acţionarilor să capitalizeze compania cu 170 milioane lei.  Conducerea ASF a analizat măsura anunţată de acţionarii Asirom. ”În cazul Asirom se discută doar despre o majorare de capital”, au declarat, pentru News.ro, reprezentanţi ai ASF. Asirom a devenit în acest an liderul pieţei RCA, ocupand locul lăsat iber de Astra Asigurări, şi avea o cotă de piaţă de circa 25,84% la finalul lunii martie, potrivit datelor comunicate recent de către ASF.  Vanzările de poliţe RCA ocupă aproape trei sferturi din portofoliul Asirom, care a înregistrat prime brute subscrise pe segmentul RCA de 278,6 milioane lei în primul trimestru. Datele ASF arată că, pe piaţa RCA, primii cinci jucători aveau 82,8% din piaţă la finalul primului trimestru. După Asirom, principalii jucători erau Carpatica Asig (firmă intrată între timp în procedură de faliment), cu o cotă de piaţă de 19,2%, Euroins (18,6%), City Insurance (11,6%) şi Allianz-Ţiriac (6,9%). Asirom, alături de City Insurance, Carpatica Asig şi Euroins, aflate deja în atenţia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru probleme cu banii, au cumulat 76,14% din totalul reclamaţiilor depuse, în primul semestru al acestui an, de şoferii sau de service-urile nemulţumite de serviciile primite.

Rezervările last minute au crescut cu 25%

Vanzările de destinaţii last minute, făcute cu o săptămană sau chiar cu cateva zile înainte de plecare, au crescut cu circa 25% anul acesta, faţă de 2015, cele mai căutate destinaţii fiind insulele greceşti, potrivit datelor agenţiei online de turism Paravion. Romanii alocă pentru sejururile în insule precum Zakynthos, Mykonos sau Lefkada circa 700 de euro de persoană. Evenimentele din ultimul an, din Turcia în special, dar şi din alte destinaţii turistice europene, i-au determinat pe unii turişti romani să aştepte pană în ultimul moment atunci cand îşi aleg vacanţele. Datele Paravion arată că în acest an au crescut cu 25% rezervările last minute.  Iar dacă, în anii trecuţi, Turcia domina toate topurile vacanţelor estivale, anul acesta o parte dintre turiştii care aveau în plan să îşi petreacă vacanţa de vară pe litoralul turcesc au renunţat şi au migrat către oferte de ultimă oră în Grecia, Spania sau Portugalia. De asemenea, datele companiei mai arată că, în continuare, peste 40% dintre cei care cumpără online pachete de vacanţe optează pentru last minute. În cazul Paravion, cereri pentru last minute există în continuare, şi, chiar dacă agenţia nu mai găseşte disponibilitate pe datele solicitate de clienţi, vine în ajutorul acestora cu perioade alternative de călătorie. ”Anul acesta am observat o creştere substanţială a cererii pentru oferte last minute, în special în ultimele luni. Deşi, într-adevăr, Turcia a început să fie înlocuită cu destinaţii din Grecia, Spania şi Portugalia, Antalya rămane în preferinţele turiştilor”, declară directorul general al Paravion, Remus Vişan. Cele mai căutate destinaţii estivale last minute sunt, anul acesta, Zakynthos, Mykonos, Lefkada, Rhodos, Skiathos, Mallorca, majoritatea dorite de turiştii de pană în 35 de ani. Cei cu varste cuprinse între 35 şi 50 de ani, aleg cu precădere Creta, Corfu, Thassos şi Antalya,

Falimentului Astra Asigurări bantuie service-urile auto

O parte din costul falimentului Astra Asigurări este transferat către service-uri prin plăţile parţiale făcute de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) şi prin imposibilitatea service-urilor de a recupera în timp util restul banilor pentru reparaţii făcute în urmă cu peste un an, a declarat marţi, pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI), Cristian Muntean. Astra Asigurări a intrat în faliment oficial în data de 28 aprilie, iar FGA a început să plătească cererile de despăgubire începand cu luna mai. Pană în 18 iulie 2016, FGA a înregistrat 45.847 cereri de plată, atat pentru cele 57.210 dosare preluate de la Astra Asigurări, cat şi pentru cele 9.700 de dosare nou deschise de către Fond. Astfel, peste 20.000 de potenţiali creditori au Astra nu s-au prezentat încă pentru a reclama despăbiri, au declarat pentru News.ro surse din piaţă. Însă, pană acum, sute de service-uri din ţară au primit de la FGA doar o parte a banilor care li se cuveneau, în cazul unor reparaţii făcute clienţilor asiguraţi la Astra Asigurări, potrivit asociaţiei service-urilor.

Importurile Romaniei au încetinit puternic în iunie

Ritmul de creştere a importurilor de mărfuri în Romania a încetinit puternic în luna iunie, pană la 2,7% faţă de aceeaşi lună din 2015, astfel că a fost depăşit, pentru prima dată în ultimul an, de rata de creştere a exporturilor, arată datele preliminare publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile de mărfuri romaneşti au crescut în iunie cu 3,7% faţă de a şasea lună din 2015, pană la 4,94 miliarde euro, în timp ce importurile au avansat cu 2,7%, la 5,64 miliarde euro. Iunie 2016 este prima lună după mai 2015 în care rata de creştere a exporturilor este mai mare decat ritmul de creştere a importurilor. În luna mai, exporturile au crescut cu 4,1% faţă de aceeaşi lună a anului precedent, pană la 4,67 miliarde euro, iar importurile s-au majorat cu 12,2%, la 5,65 miliarde euro, arată datele revizuite ale INS. În urma acestor evoluţii, în primul semestru din 2016, exporturile (FOB) au crescut cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pană la 28,18 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7,7%, la 32,65 miliarde euro.

HSBC: Lira sterlină s-a putea deprecia la 1,1 dolari pe unitate

Lira sterlină s-ar putea deprecia la 1,1 dolari pe unitate şi să ajungă la paritate cu euro, pană la sfarşitul lui 2017, anticipează HSBC, cea mai mare bancă britanică, transmite MarketWatch. De fapt, este nevoie ca lira să se deprecieze substanţial, pentru a împiedica creşterea explozivă a deficitului de cont curent, care este deja unul dintre cele mai mari din lumea dezvoltată, consideră analiştii HSBC. Un nivel mai scăzut al lirei ar putea fi esenţial pentru modul în care economia britanică va supravieţui după Brexit. În aceste condiţii, va fi nevoie probabil de o depreciere de lungă durată a lirei sterline, care să ajute la revenirea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, în caz contrar implicaţiile economice urmand să fie mai grave. Deficitul de cont curent implică faptul că o ţară depinde de intrările de capital străin pentru asigurarea creşterii economice. Un nivel substanţial al deficitului înseamnă că mult mai multe bunuri şi servicii intră în Marea Britanie decat ies, ceea ce face ca economia să fie dependentă de aceste intrări. Încrederea investitorilor va fi din acest motiv crucială.












































       




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.