MOZAIC STIRI ECONOMICE: Se pun bazele unui colos imobiliar
Dezvoltatorul imobiliar austriac Immofinanz a finalizat tranzacţia prin care cumpără 26% din concurentul CA Immobilien Anlagen (CA Immo) pentru 604 milioane euro, punand astfel bazele unei fuziuni care va creaunul dingtre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari din Austria şi din Europa de Est, potrivit unui comunicat publicat marţi. Ambii dezvoltatori imobiliari au afaceri importante pe piaţa romanească. Immofinanz, deţinută în proporţie de peste 60% de investitori privaţi şi instituţionali din Austria, a preluat participaţia de 26% de la firma cipriotă O1 Group, a miliardarului rus Boris Minţ, pentru 604 milioane de euro. „Am îndeplinit toate condiţiile premergătoare în cel mai scurt timp posibil şi am obţinut aprobările necesare de la autorităţile din domeniul concurenţei din şase ţări. Această achiziţie creează baza pentru fuziunea celor două companii într-unul dintre cele mai importante grupuri imobiliare din Europa”, a declarat directorul general al Immofinanz, Oliver Schumy, citat în comunicat. Fuziunea dintre Immofinanz and CA Immo va avea loc printr-un acord în care acţionarii ambelor companii vor deveni acţionari ai grupului combinat, urmand ca Immofinanz să renunţe la activele din Rusia. Noua entitate va deveni lider pe piaţa imobiliară din Europa Centrală şi de Est, potrivit lui Schumy. Anul trecut, CA Immo şi Immofinanz nu au reuşit, fiecare, să cumpere o participaţie la cealaltă companie, într-o luptă acerbă de preluare între cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Austria. Valoarea portofoliului grupului rezultat în urma fuziunii va fi de 6 miliarde de euro, potrivit unei prezentări a celor două companii. Portofoliul CA Immo este format în mare parte din proprietăţi imobiliare comerciale în Germania, Austria şi Europa de Est. Immofinanz a anunţat în vara anului trecut că îşi va extinde activitatea în Germania, Austria şi Polonia, după ce deprecierile de active din Rusia au provocat companiei pierderi în anul fiscal 2014. Spaţiile logistice ale Immofinanz în Romania includ active în Ploieşti, Pantelimon - langă Bucureşti - şi Timişoara, dar şi proiecte în dezvoltare în Bucureşti, Sibiu şi Braşov. Immofinanz are în Romania operaţiuni şi pe segmentele de spaţii de birouri şi retail. Pe langă Iride, cel mai mare park de afaceri din Romania, Immofinanz mai deţine în Bucureşti clădirile de birouri Victoria Park şi Bucharest Corporate Centre. Pe segmentul de retail, Immofinanz deţine mall-urile Euromall Piteşti, Polus Center Cluj, Gold Plaza şi Maritimo Shopping Center. CA Immo deţine în Romania clădirile de birouri Opera Center 1 şi 2, River Place, Europe House şi Bucharest Business Park, care totalizează o suprafaţă închiriabilă de circa 106.000 de metri pătraţi.
Turcia susţine că lovitură de stat a costat statul 100 de miliarde de dolari
Ministrul Comerţului şi Vămilor din Turcia, Bulent Tufenkci, a susţinut marţi dimineaţă că puciul eşuat din noaptea de 15-16 iulie a provocat pagube de pană la 300 de miliarde de lire turceşti statului, adică circa 99,9 miliarde de dolari. Declaraţia demnitarului vine după ce premierul Binali Yildirim a precizat că economia turcă este mult mai puternică decat înainte de lovitura de stat, scrie DPA. Aceste pagube includ distrugerile provocate în structura unor clădiri din metropola Ankara, echipamentul militar irosit în timpul operaţiunii de eliminare a puciştilor, pierderea unor contracte de import-export, precum şi reducerea fluxului turistic. ”Puciştii au încercat să creeze imaginea unui stat din lumea a treia”, a susţinut Tufenkci, făcand referire la imaginile cu tancurile militare prezente pe străzile din Istanbul şi Ankara în noaptea loviturii de stat eşuate. Totodată, demnitarul a lăudat rezistenţa demostrată de economia locală, inclusiv redeschiderea rapidă a burselor, după puciul eşuat. Agenţia Standard an Poor's a decis să retrogadeze ratingul suveran al Turciei în urma tentativei de lovitură de stat. Alte agenţii internaţionale, printre care se numără Moody's, au precizat că analizează ratingul Turciei. De asemenea, în prima săptămană după puciul eşuat, lira turcească s-a depreciat cu 3% în faţa dolarului american. Lira turcească şi-a recuperat o parte din pierderile suferite în ultimele două săptămani. Anterior, prim-ministrul Binali Yildirim a declarat că: ”Economia noastră este încă tare precum o piatră. Nu a existat nici măcar un şoc economic munor. Însă, această situaţie a deranjat nişte persoane”. Între timp, Turcia ramane în stare de urgenţă pană la mijlocul lunii octombrie.
Japonia va injecta 274 de miliarde de dolari în economie
Guvernul Japoniei a aprobat marţi un plan de stimulare în valoare de 28.000 de miliarde de yeni (274 miliarde dolari), care include cheltuieli suplimentare de 4.600 miliarde de yeni (45 miliarde dolari) pentru actualul an fiscal, premierul Shinzo Abe dorind să susţină economia fără să abandoneze obiectivele de echilibrare a bugetului, transmite Bloomberg. Potrivit premierului, fondurile din acest an vor fi utilizate pentru dezvoltarea facilităţilor portuare destinate navelor de croazieră şi accelerarea construcţiei unei linii feroviare de mare viteză. Planul prevede măsuri fiscale de 13.500 miliarde de yeni, între care 7.500 miliarde de yeni sub formă de noi cheltuieli din acest an şi 6.000 de miliarde de yeni sub formă de credite ieftine. Între fondurile aprobate se află şi 1.300 miliarde yeni pentru compensarea riscurilor provocate de Brexit şi susţinerea companiilor mici şi economia locală din Japonia.
Acţiunile europene scad pentru a doua zi consecutiv
Acţiunile marilor companii europene evoluează în scădere pentru a doua şedinţă consecutiv, influenţate de titlurile bancare şi de impactul evoluţiei negative a cotaţiilor petrolului asupra companiilor petroliere, transmite Bloomberg. Indicele pan-european Stoxx 600 este în declin cu 1,2%. Acţiunile Commerzbank au coborat cu 7%, înregistrand cea mai slabă performanţă în cadrul indicelui Stoxx 600, banca avertizand că profitul va scădea în acest an. Titlurile UniCredit au fost suspendate de la tranzacţionare la bursa din Milano, după un declin de peste 5%. Credit Suisse şi Deutsche Bank au coborat cu 4,7%, respectiv cu 2,9%, în urma informaţiei că acţiunile lor vor fi excluse din indicele Stoxx Europe 50, din 8 august. Indicele Stoxx 600 a scăzut cu 7,7% în acest an, chiar dacă în luna iulie a înregistrat cea mai mare creştere lunară din octombrie. Retragerile record din fondurile europene de investiţii şi volumul scăzut al tranzacţiilor de luna trecută scot în evidenţă lipsa de încredere a investitorilor în sustenabilitatea creşterii pieţei, pe fondul îngrijorărilor legate de Brexit, eficienţa măsurilor de stimulare ale Băncii Centrale Europene şi perspectivele de creştere economică.
Preţurile la producătorii din industrie au crescut în iunie cu 0,7%
Preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,7% în iunie comparativ cu luna precedentă, iar ritmul scăderii din ultimul an s-a temperat la -2,3%, de la -2,8% în luna mai, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna mai, preţurile producţiei industriale au urcat cu 0,3% faţă de aprilie, dar au fost mai mici cu 2,8% faţă de a cincea lună din 2015. În iunie, cele mai mari creşteri de preţuri faţă de luna anterioară s-au înregistrat la fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu un avans de 8,2%, şi în industria metalurgică (3,2%). La polul opus, preţurile au scăzut în iunie faţă de luna mai cu 0,9% în fabricarea echipamentelor electrice şi în unele sectoare extractive, potrivit INS. În perioada iunie 2015 - iunie 2016, cele mai mari scăderi de preţuri au fost înregistrate în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, de 23,6%, şi în fabricarea substanţelor chimice (-11,4%), în timp ce cele mai mari scumpiri au fost în serviciile anexe extracţiei (plus 6,4%) şi în producţia de calculatoare şi maşini (plus 4%).
