MOZAIC STIRI ECONOMICE:Tarom intră în competiţie cu operatorii low-cost
Pentru cursele între Bucureşti şi Atena, Salonic, Praga şi Stockholm, preţul biletelor din oferta specială este de 99 de euro. Biletele de avion pot fi cumpărate numai între 28 şi 31 iulie, iar locurile cu aceste tarife sunt limitate, anunţă compania. Oferta este valabilă pentru călătoriile dus-întors, efectuate în perioada 1 octombrie 2016 - 31 octombrie 2016, data ultimului retur, pe curse operate de Tarom, în anumite condiţii. Astfel, durata minimă de şedere la destinaţie este de două zile sau noaptea de sambătă spre duminică, iar durata maximă de şedere este de 15 zile. Modificări ale biletelor sunt permise doar cu plata unor diferenţe tarifare şi a unei taxe de 50 euro, iar restituirea nu este permisă. Oferta vine în contextul în care Tarom se confruntă cu o concurenţă tot mai dură din partea firmelor aeriene low-cost. Transportatorul ungar Wizz Air are deja mai mulţi pasageri în Romania decat Tarom, iar gigantul low-cost Ryanair a anunţat că vrea să intre puternic pe piaţa romanească din acest an. În acelaşi timp, Tarom se confruntă cu presiuni pentru a deveni o companie profitabilă, în condiţiile în care a avut permanent pierderi începand din 2008. În 2015, Tarom a înregistrat pierderi de 27,4 milioane de lei (6,1 milioane euro), în scădere faţă de nivelul din 2014, pe fondul reducerii uşoare a afacerilor, la 1,14 miliarde lei (256 milioane euro). Bugetul Tarom pe 2016, aprobat recent de guvern, prevede că societatea va înregistra pierderi pentru al nouălea an la rand, de 6,8 milioane lei, în ciuda creşterii veniturilor cu 8,9%, pană la 1,53 miliarde lei (340 milioane euro).
ANAF elimină de pe listele datornicilor persoanele care au de primit de la stat
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a schimbat regulile de publicare a listelor datornicilor la buget, astfel că următoarele liste care vor fi publicate pentru trimestrul al doilea al acestui an să elimine persoanele fizice şi firmele ale căror datorii la stat sunt mai mici sau egale cu sumele pe care trebuie să le primească de la stat. Fiscul a publicat, pană acum, o singură data listele cu datornicii la buget, în luna mai, pentru datoriile valabile la 31 martie 2016. Listele au generat mai multe replici din partea unor persoane care fie şi-au plătit taxele, fie se judecau cu Fiscul, considerand că nu trebuie să plătească sumele impise de către ANAF. "Vor fi excluse din lista debitorilor cu obligaţii fiscale restante persoanele, fizice sau juridice, ale căror datorii la buget sunt mai mici sau egale cu suma pe care trebuie să o primească la randul lor de la buget, prin restituire sau rambursare", a precizat Fiscul, într-un anunţ transmis ieri. De asemenea, spre deosebire de listele publicate în luna mai, următoarele liste ale debitorilor publicate de ANAF vor avea o nouă coloană denumită "Observaţii", care va conţine precizări privind starea juridică a debitorilor - insolvenţă, faliment sau insolvabilitate. "Aceste modificări urmează să fie implemetate începand cu lista debitorilor care înregistrează obligatii fiscale restante aferente trimestrului II 2016", a mai precizat ANAF. În 16 mai, ANAF a publicat lista cu datornicii persoane fizice, cu restanţe de peste 1.500 lei la 31 martie, fiind înregistraţi 187.230 debitori, care au de plată 3,4 miliarde lei, inclusiv din activităţi independente sau profesii libere, Fiscul menţionand că poate recupera la acest moment circa 2,3 miliarde lei. “Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmaribile, existenţa unor hotărari judecătoreşti de suspendare a executării silite etc.) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită”, preciza Fiscul. Sunt publicate restanţele din obligaţiile fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată, precum şi diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.
Numărul turiştilor străini din Turcia a scăzut cu peste 40%
Numărul turiştilor străini în Turcia a scăzut cu peste 40% în iunie, potrivit datelor oficiale publicate joi, care marchează cel mai mare declin din ultimii cel puţin 22 de ani, din cauza tensiunilor cu Rusia şi a unei serii de atacuri cu bombe, relatează Reuters. Declinul este ultima dintr-o serie de ştiri proaste despre economia Turciei, într-o perioadă în care încrederea investitorilor străini este erodată de incertitudinile politice şi de securitate. Tentativa de lovitură de stat care a avut loc în iulie a întunecat şi mai mult perspectivele economiei turce, considerată anterior drept lider al pieţelor emergente. Unii analişti au anticipat că veniturile din turism ale Turciei, unul dintre pilonii economiei ţării, ar putea scădea cu 25% în acest an, respectiv cu 8 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu 1% din PIB. Tendinţa negativă a sectorului turistic este probabil să continue. La sfarşitul lunii iunie, 45 de oameni au fost ucişi în atacuri armate şi cu bombe la principalul aeroport din Istanbul, atac atribuit de autorităţi militanţilor Statului Islamic. În iulie, o facţiune a armatei a încercat să îndepărteze guvernul, iar în urma puciului nereuşit cel puţin 246 de oameni au fost ucişi. Grupul britanic de turism Thomas Cook a redus estimările referitoare la profitul anual, după ce tensiunile din Turcia i-au făcut pe turişti să îşi schimbe planurile de vacanţă. Sosirile de turişti în Turcia au scăzut în iunie cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 2,44 milioane de persoane, potrivit datelor Ministerului Turismului. Acesta este cel mai grav declin înregistrat din 1994, cand au început să fie colectate astfel de date. Recordul precedent a fost consemnat în luna mai, cînd sosirile au scăzut cu 34,7%. Autorităţile de la Ankara şi Moscova au început recent să îşi refacă relaţiile, dar sosirile turiştilor ruşi în Turcia au scăzut în primele şase luni ale anului cu 87%.
Vodafone a mutat 2.300 de angajaţi
Operatorul de telefonie mobilă Vodafone, cu afaceri anuale de aproape 750 milioane euro, a mutat 2.300 de angajaţi din toate departamentele companiei, care lucrau în trei sedii diferite, în turnul de birouri Bucharest One, construit de omul de afaceri elen Ioannis Papalekas între pasajul Pipera şi mallul Promenada din nordul Capitalei. Suprafaţa ocupată de noul sediu Vodafone Romania este de 17.800 metri pătraţi – opt etaje, mezanin şi parter, iar lucrările de amenajare au durat patru luni. Clădirea în care îşi desfăşoară acum compania activitatea este un “imobil verde”, fiind proiectată şi executată conform standardului LEED Platinum. ”Dispune de parcare pentru maşini electrice care permite alimentarea lor, parcare subterană şi supraterană pentru biciclete şi pentru motociclete, foloseşte apa de ploaie reciclată şi asigură un consum eficient al energiei electrice prin sistemul automat de control al facilităţilor şi de iluminat”, anunţă compania. Vodafone este al doilea operator de telefonie mobilă din Romania din punct de vedere al numărului de clienţi, după Orange, dar depăşind cu mult ceilalţi doi rivali - Telekom şi Digi Mobil.
