Preferinţele imobiliare, schimbate de criza economică: Romanii caută apartament cu două camere, pană în 60.000 de euro
Înainte de 2009, momentul „intrării oficiale“ a crizei în România, 70% dintre cumpărătorii de apartamente erau interesaţi de proprietăţi mai scumpe de 100.000 de euro, potrivit sursei citate. La vremea aceea, în Capitală, apartamentele cu trei şi chiar două camere se situau, de regulă, peste acest prag, atât pe piaţa veche, cât şi pe cea nouă. Pe de altă parte, 9% dintre clienţi aveau un buget cuprins între 80.000 şi 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 şi 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuinţă. Cu totul altfel stau lucrurile la nivelul lui 2016, când cererea (95,4%) este concentrată asupra proprietăţilor de până la 60.000 de euro, în vreme ce 3,6% dintre cei care îşi aută casă ar putea plăti între 60.000 şi 80.000 de euro şi doar 1% şi-ar permite o casă de peste 80.000 de euro.
Pentru a răspunde noilor cerinţe de preţ ale pieţei, dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale s-au văzut nevoiţi să-şi reconfigureze produsele – atât în ceea ce priveşte numărul de camere, cât şi suprafeţele alocate.
Astfel, cele mai multe apartamente construite de dezvoltatori între 2012 şi 2016 sunt cu două camere (48,3%), urmate la o distanţă importantă de cele cu trei camere (32,5%), apoi de garsoniere (12,2%) şi de unităţile cu patru camere şi mai mult (7%).
Tendinţa de a dezvolta apartamente cu mai puţine camere a fost dublată de o diminuare a suprafeţelor aferente diferitelor categorii de locuinţe.
Mai exact, suprafaţa medie unei garsoniere a scăzut de la 45 de metri pătraţi, în perioada 2000-2008, la 36 de metri pătraţi, între 2012 şi 2016, iar un apartament cu două camere are acum circa 55 de metri pătraţi, (faţă de 74 de metri pătraţi), unul cu trei camere ajunge la circa 82 de metri pătraţi (de la 105 metri pătraţi), iar unul cu patru camere şi mai mult la 115 metri pătraţi (faţă de 125 de metri pătraţi).
