MOZAIC STIRI ECONOMICE: Poliţele RCA s-au scumpit şi de 6,6 ori în ultimul an
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat, ieri, noi statistici despre evoluţia preţurilor asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) în ultimul an, care relevă că cele mai importante scumpiri s-au înregistrat în cazul autocarelor cu o capacitate de transport de peste 40 de persoane, deţinute de persoane fizice. Transportatorii au acuzat în mai multe rânduri ASF că nu a reuşit să controleze creşterea semnificativă a preţurilor la RCA din vara anului trecut până în prezent, în ciuda unui acord semnat la începutul acestui an. În iunie 2015, prima medie pentru un autocar deţinut de o persoană fizică era de 1.196 lei, iar în iunie 2016 a ajuns 7.856 lei, aceasta fiind cea mai mare scumpire a poliţelor RCA.
A doua scumpire ca mărime este cea în cazul autovehiculelor destinate transportului de persoane cu o capacitate cuprinsă între 18 şi 40 de locuri, deţinute de persoane fizice. Prima medie a crescut de 5,5 ori, de la 1.206 lei în iunie 2015, la 6.649 lei în iunie 2016. Pe locul trei în topul scumpirilor se află autovehiculele comerciale cu o masă maximă de peste 16 tone. Prima medie a crescut, în acest caz, de 4,9 ori, de la 2.044 lei în iunie 2015, la 10.023 lei în iunie 2016.
Singurele ieftiniri de poliţe au fost la autovehiculele comerciale cu o masă de până în 3,5 tone deţinute de persoane juridice (-10,36%), autovehiculele comerciale cu o masă cuprinsă între 3,5 şi 7 tone (-0,95%), autocarele de peste 40 de locuri achiziţionate în leasing (-8,75%) şi autovehiculele destinate transportului de persoane cu o capacitate de sub 18 persoane (-17,38%).
Cele mai scumpe poliţe sunt cele pentru autovehiculele comerciale cu o masă maximă de peste 16 tone. Cele achiziţionate în leasing au o primă medie de 10.137 lei, cele deţinute de persoane fizice au o primă medie de 10.023 lei, iar cele deţinute de persoane juridice de 8.176 lei.
Cele mai ieftine poliţe sunt la autovehiculele comerciale de până în 3,5 tone deţinute de persoane fizice (830 lei) şi de persoane juridice (932 lei), dar şi la autovehiculele comerciale cu masa cuprinsă între 3,5 şi 7 tone (1.180 lei).
Un roman cheltuie 7,4 lei lunar pe băuturi alcoolice
O persoană a cheltuit, în medie, 7,4 lei lunar pe băuturi alcoolice, anul trecut, ceea ce arată un consum de 1,454 litri de licori bahice, berea fiind însă cea mai apreciată de români, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS), citată de Agerpres. Potrivit datelor INS, o persoană a consumat, în medie lunar, 0,233 litri de vin (1,85 lei), 1,167 litri de bere (4,34 lei) şi 0,038 litri de ţuică şi rachiuri naturale (0,67 lei). Din punct de vedere al categoriilor de consumatori, cea mai mare cantitate de băuturi alcoolice a fost consumată de salariaţi, respectiv 1,614 litri, fiind urmaţi de pensionari cu 1,406 litri. Şomerii au consumat cel mai puţin, respectiv 1,111 litri lunar/persoană (4,84 lei). În ceea ce priveşte consumul de apă minerală şi alte băuturi nealcoolice, consumul mediu lunar a fost de 4,260 litri, cheltuind, în medie, 6,56 lei lunar.
Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice deţineau, în medie, 38,2% din consumul gospodăriilor, anul trecut, în scădere cu 1,8 puncte procentuale faţă de anul anterior. "O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă. Acesteia i s-a alocat 22,1% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (17,9%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o pondere mult mai scăzută (4,2%). Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (7,8%) şi cheltuielile pentru transport (6,3%). Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit", informează INS.
Încrederea investitorilor în economia Germaniei, la cel mai redus nivel din noiembrie 2012
Încrederea analiştilor şi investitorilor în economia Germaniei a scăzut în iulie la cel mai redus nivel din noiembrie 2012, din cauza îngrijării provocate de votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană, potrivit primului sondaj publicat după referendumul din iunie, relatează Reuters. Indicele referitor la încrederea în economie calculat de institutul ZEW a scăzut în iulie la -6,8 puncte, de la 19,2 puncte în iunie. Rezultatul este cu mult sub estimările analiştilor. ”Incertitudinile legate de consecinţele votului pro-Brexit pentru economia Germaniei sunt responsabile de scăderea substanţială a încrederii”, a explicat preşedintele ZEW, Achim Wambach. Temerile legate de perspectiva exporturilor germane şi stabilitatea sistemului bancar şi financiar în cel mai important centru financiar din Europa, în urma referendumului britanic din 23 iunie, ar putea să îşi pună amprenta asupra economiei germane, a arătat şeful ZEW.
Indicele referitor la încredere a fost calculat de ZEW prin intervievarea a 220 de analişti şi investitori, în perioada 4-18 iulie.
Marea Britanie este al cincilea mare partener de comerţ cu bunuri al Germaniei, iar Camera de Comerţ din Germania a redus estimările pentru exporturile pe piaţa britanică.
România, a doua cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din UE, în mai
România a înregistrat în luna mai a doua mare creştere anuală a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, de 7,5%, în timp ce la nivelul UE a avut loc o scădere de 1,1%, potrivit datelor publicate ieri de biroul european de statistică Eurostat. Cea mai mare creştere a fost consemnată în Suedia, de 14,4%, în timp ce în urma României s-au plasat Spania (3,1%) şi Olanda (2,1%). La nivelul UE, activităţile din construcţii au scăzut cu 1,1%, iar în zona euro cu 1,7%. Cele mai mari scăderi au avut loc în Ungaria (-26,6%). Slovenia (-21,2%) şi Polonia (-13,8%).
Comparativ cu luna aprilie, lucrările de construcţii din UE au scăzut cu 0,7%, iar în zona euro cu 0,5%. Cel mai mare declin a fost înregistrat în Italia (-3,6%), România (-3%) şi Marea Britanie (-2,3%) şi cele mai mari creşteri în Suedia (3%), Cehia (2,8%) şi Slovenia (2,6%).
FMI a redus estimările de creştere a economiei mondiale, din cauza Brexit
FMI a redus estimarile de creştere a economiei mondiale cu 0,1 puncte procentuale, la 3,1% în 2016 şi 3,4% în 2017, din cauza votului britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană. În aprilie, Fondul anticipa un avans de 3,2% al economiei mondiale în acest an şi de 3,5% în 2017. FMI a publicat ieri date revizuite, comparativ cu luna aprilie, referitoare la evoluţia economiei mondiale. Noile previziuni se bazează pe eventualitatea că autorităţile britanice şi cele europene vor încheia noi acorduri comerciale care să evite creşterea barierelor economice. Dacă discuţiile vor eşua, Marea Britanie va intra în recesiune pentru că un număr mai mare de companii financiare îşi vor transfera activităţile în zona euro, iar consumul şi investiţiile se vor contracta peste aşteptări, avertizează Fondul.
Într-un scenariu pesimist, avansul economiei globale va încetini la 2,8% atât în 2016 cât şi în 2017. ”Efectul real al Brexit se va desfăşura treptat, adăugând elemente de incertitudini politice şi economice care vor putea fi rezolvate doar pe parcursul multor luni”, afirmă economistul şef al FMI, Maurice Obsfeld.
Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,7% în acest an, sub ritmul de 1,9% estimat în aprilie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă cu 0,9 puncte procentuale, la 1,3%. Fondul consideră că impactul Brexit se va concentra în economiile europene avansate, efectul urmând să nu se facă simţit în alte ţări, inclusiv în SUA şi China.
FMI a reiterat estimarea din iunie pentru economia SUA, privind o creştere de 2,2% în acest an. În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,6% în 2016, similară cu cea publicată la începutul acestei luni. În cazul Chinei, FMI a îmbunătăţit prognoza cu 0,1 puncte, la un avans de 6,6% în 2016, notând că perspectiva s-a îmbunătăţit datorită măsurilor de stimulare recente. Fondul a îmbunătăţit perspectiva pentru Brazilia şi Rusia, chiar dacă ambele economii se vor contracta în acest an.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
