MOZAIC STIRI ECONOMICE:Mai puţin de jumătate dintre români au acces la canalizare
Astfel, datele INS arată că, la finalul anului trecut, 47,7% din populaţie avea acces la reţele de canalizare şi 45,7% la reţele de epurare a apelor uzate. "Lungimea totală a reţelei de canalizare din România, la sfârşitul anului 2015, a fost de 31.702,6 km, din care 22.984,4 km în municipii şi oraşe. Comparativ cu anul precedent, în anul 2015, lungimea reţelei de canalizare s-a extins cu 3.043,1 km (respectiv cu 2.007,2 km în mediul urban şi cu 1.035,9 km în mediul rural)", se arată în raportul INS.
Statisticile oficiale arată diferenţe mari între regiunile ţării în privinţa infrastructurii de canalizare. Cel mai mic procent - 33% - al populaţiei care are acces la servicii de canalizare este în regiunea Sud-Muntenia.
De asemenea, în regiunea Nord-Est (care cuprinde şase judeţe din Moldova), 33,6% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, iar în Oltenia (regiunea Sud-Vest), procentul este de 35,2%.
La polul opus, în regiunea Bucureşti-Ilfov, 81,3% din populaţie are acces la canalizare, în regiunea Centru (şase judeţe din sudul şi estul Transilvaniei) 57,2% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, în timp ce în regiunea Vest (patru judeţe din vestul ţării), procentul este de 54%.
Comparativ cu anul 2014, numărul locuitorilor României cu acces la reţele de canalizare a crescut anul trecut cu 80.000, până la 9,47 milioane, dintr-o populaţie totală estimată de INS la 19,871 milioane locuitori.
În acelaşi timp, 9,09 milioane de români aveau, la finalul anului trecut, acces la sisteme de epurare a apelor uzate, cu 92.000 mai mulţă comparativ cu finalul anului precedent.
Potrivit ultimelor statistici ale Eurostat, în 2014, 33,3% dintre români trăiau în locuinţe fără toalete în interior, de departe cel mai mare procent din Uniunea Europeană, în condiţiile în care media la nivelul celor 28 de state membre era de 2,6%.
Statul a împrumutat 500 milioane lei pe şase luni de la bănci
Ministerul Finanţelor a vândut ieri certificate de trezorerie în valoare de 500 milioane lei, scadente la 18 ianuarie 2017, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 0,49%, în scădere faţă de licitaţiile precedente cu scadenţe comparabile, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Cele nouă bănci participante la licitaţie au oferit de peste patru ori mai mult faţă de suma cerută de stat, respectiv 2,3 miliarde lei.
Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală. La ultima licitaţie de certificate de trezorerie, din 4 iulie, randamentul mediu anual a fost de 0,68%, dar scadenţa fost mai mare, de 11 luni. Certificatele de trezorerie sunt împrumuturi pe termen scurt şi foarte scurt, de maximum un an.
În luna iulie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,5 miliarde lei de pe piaţa internă prin vânzarea de titluri de stat, stabilind un calendar mai relaxat faţă de cel din iunie, când şi-a propus să atragă 3,76 miliarde lei.
Pentru acest an, programul de împrumuturi al României prevede atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă.
Activele fondurilor de pensii private au depăşit 6 miliarde de euro
Sistemul de pensii private din România administra, în 31 martie, active de 6,1 miliarde de euro, cu 26,2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii contribuţiei la pilonul II de pensii şi a salariilor, potrivit datelor publicate ieri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). ”Valoarea totală a activelor nete înregistrată, la 31 martie 2016, de către fondurile de pensii administrate privat a fost de 26,06 miliarde lei (5,83 miliarde euro). Ritmul anual de creştere înregistrat a fost de 26,6%”, se arată în comunicatul ASF.
Avansul a venit pe fondul creşterii, în primul trimestru din 2016 faţă de primele trei luni ale anului trecut, cu 4,17% a numărului persoanelor înregistrate în sistemul pensiilor administrate privat, până la 6,64 milioane de persoane. În plus, a crescut şi contribuţia medie, aceasta fiind de 117,44 lei în luna martie, în creştere cu 16,05% faţă de luna martie 2015.
Creşterea activelor a fost influenţată de majorarea contribuţiei obligatorii a angajaţilor la Pilonul II de pensii de la 5% la 5,1%, de la 1 ianuarie 2016.
De asemenea, salariile au crescut cu 14%, în medie, în perioada mai 2015-mai 2016, potrivit ultimelor date oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Valoarea medie a unui cont în Pilonul II, pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare în perioada mai 2008 - martie 2016, a fost de 5.917 lei la finalul primului trimestru, în creştere cu 23,4% faţă de martie 2015. La sfârşitul primului trimestru al anului, 1,94 milioane de participanţi înregistrau sume în cont de până în 5.000 lei.
Valoarea contului pentru circa 740.000 de persoane era cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei, iar pentru aproximativ 510.000 de persoane aceasta depăşea 10.000 de lei.
În România există şapte administratori de fonduri de pensii private pe pilonul II: Metropolitan Life, NN Pensii, BCR, Aegon, BRD, Generali şi Allianz-ţiriac.
Românii au făcut plăţi cu cardul în străinătate de 5,3 miliarde lei în 2015
Românii care au călătorit în străinătate au făcut plăţi totale cu cardul de 5,3 miliarde lei (1,2 miliarde euro) în 2015, iar valoarea media a unei plăţi a fost de 57 de euro (254 lei), potrivit datelor publicate ieri de compania de tehnologii de plată Visa. De asemenea, românii au retras de la bancomate din străinătate numerar în valoare de peste 3 miliarde de lei, valoarea medie a une retrageri fiind de 182 euro (810 lei).
Spre comparaţie, străinii care vin în România plătesc, în medie, cu cardul 53 de euro şi retrag la bancomat suma medie de 155 de euro, relevă datele Visa. "Dacă înainte românii preferau să vină cu valută de acasă când călătoreau în străinătate, acum tot mai mulţi dintre ei aleg să plătească direct cu cardul în magazine şi să retragă bani de la bancomate în ţările de destinaţie atunci când au nevoie de numerar", a afirmat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia în cadrul Visa Europe.
