Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Raport al Curţii de Conturi: Imobilele din străinătate ale României nu sunt gestionate cu economie

Ziarul de Vrancea
15 iul 2016 567 vizualizări
Pentru numai 7 reprezentanţe diplomatice în străinătate, în perioada 2012 - 2014, s-au utilizat de fonduri de la bugetul de stat în suma de 835.620 euro pentru închirierea unor imobile, în condiţiile în care Romania deţinea spaţii cu aceeaşi destinaţie, arată documentul

Spaţiile aferente imobilelor deţinute de statul român în străinătate pentru personalul diplomatic nu sunt gestionate cu "economicitate, eficienţă şi eficacitate", întrucât nu există "o corelare a suprafeţelor libere aflate în imobilele proprietatea statului cu necesarul real de spaţii de închiriat", se arată într-un raport al Curţii de Conturi referitor la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit sursei citate, sunt închiriate imobile cu suprafeţe ce exced numărului de persoane aferent familiilor membrilor misiunilor diplomatice.
Auditul efectuat a arătat că o mare parte din bugetul MAE este alocată finanţării serviciului extern şi a furnizat indicii că la nivelul serviciului exterior se manifestă "o slabă performanţă managerială şi un mediu de control intern vulnerabil". "Evaluarea modului de administrare a clădirilor şi terenurilor aflate în domeniul public şi privat al statului de către MAE a evidenţiat faptul că imobilele aflate în străinatate nu sunt evidenţiate în contabilitate la valoarea justă, rezultată ca urmare a reevaluării, precum şi faptul că acestea nu sunt utilizate în condiţii de eficacitate şi eficienţă economică. Pentru un eşantion de numai 7 reprezentanţe diplomatice ale României în străinătate, în perioada 2012 — 2014, s-a constatat utilizarea de fonduri de la bugetul de stat în suma de 835.620 euro pentru închirierea de pe piaţa locală a unor imobile cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile în care exista spaţiu cu aceeaşi destinaţie disponibil şi neutilizat în imobilele proprietate publică şi privată a statului român", se precizează în raportul Curţii de Conturi.
Auditul mai relevă că spaţiile disponibile în sediul reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate nu sunt valorificate în vederea generării de venituri, ci mai mult, ca urmare a necesităţii de întreţinere a lor, generează cheltuieli pe seama fondurilor publice. Potrivit sursei citate, închirierea imobilelor folosite de reprezentanţele diplomatice nu s-a făcut cu respectarea cerinţelor de economicitate, eficienţă şi eficacitate impuse de legea finanţelor publice şi de strategia fiscal-bugetară. "Deşi şefilor de misiuni diplomatice li s-a delegat calitatea de ordonatori de credite, nu a existat o preocupare a acestora în vederea fundamentării bugetului în cadrul misiunilor diplomatice pe care le conduc, cu respectarea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate economică", se arată în raport.
Conform Curţii de Conturi, MAE gestionează anual, în medie, derularea unui număr de aproximativ 650 de contracte de închiriere, având ca obiect închirierea de spaţii pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru personalul diplomatic şi familiile acestora.

Statul împrumută 360 milioane euro pentru cofinanţarea proiectelor europene

Reprezentanţii statului român au semnat vineri, la Ministerul Finanţelor, un contract de finanţare de 360 milioane euro cu Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), din care România va acoperi parţial cheltuielile de la buget aferente contribuţiei naţionale la proiectele realizate din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020, în cadrul programelor operaţionale Competitivitate, Capital Uman şi Infrastructură Mare.
BEI reprezintă instituţia financiară a Uniunii Europene, având ca acţionari cele 28 de state membre, iar Consiliul Guvernatorilor BEI cuprinde miniştrii de finanţe din cele 28 de state UE, inclusiv pe cel al României.
Pe lângă acordul de împrumut, alte două acorduri, încheiate de BEI cu Agenţia Naţională de Achiziţii Publice (ANAP) şi Ministerul Fondurilor Europene, vizează acordarea de asistenţă tehnică în valoare de 19  milioane de euro.
Acordurile au ca obiectiv general susţinerea creşterii economice în România şi extinderea furnizării de servicii de consultanţă dedicate autorităţilor naţionale pentru îmbunătăţirea implementării proiectelor şi a absorbţiei fondurilor europene. "Împrumutul din partea BEI va co-finanţa proiecte de infrastructură publică prioritare, cu o valoare totală de aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu efecte economice aşteptate puternice în cadrul mai multor Programe Operaţionale ale UE (care cuprind în special CDI, TIC şi proiecte sociale) şi va sta la baza unor transformări structurale ulterioare pe piaţa muncii, prin îmbunătăţirea seturilor de abilităţi", a afirmat vicepreşedintele BEI, Cristian Popa, care a semnat acordurile din partea băncii europene.
"Aud că nu există finanţări pentru proiecte. Aceasta este cea mai mică dintre probleme. Proiectele trebuie fie bune şi trebuie să fie multe", a spus Popa în faţa jurnaliştilor, după semnarea acordurilor.
Reprezentanţii statului vor ca tot mai multe firme private să acceseze finanţări de la BEI.
După 1990, BEI a acordat finanţări totale de 11,4 miliarde euro în România, pentru proiecte precum fabrica de anvelope Pirelli din Slatina, metroul din Bucureşti, un proiect de energie verde al ENEL şi programele de reabilitare termică a blocurilor din Capitală.

Acţiunile Nintendo au urcat cu 86% într-o săptămână

Dezvoltatorul Pokemon GO vrea să lanseze în curând jocul în aproximativ 200 de ţări şi regiuni şi lucrează în acest scop la creşterea capacităţii serverului, informaţie care a dus vineri la creşterea acţiunilor Nintendo cu alte 10%, avansul din ultima săptămână ajungând la 86%.
Jocul, care combină o franciză clasică de desene animate veche de 20 de ani cu realitatea augmentată, a luat lumea cu asalt, chiar dacă a fost lansat în numai cinci ţări, Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi Germania. ”De ce să îl limităm”, a spus într-un interviu John Hanke, director general al Niantic, care a dezvoltat Pokemon GO împreună cu Pokemon Company, afiliată a Nintendo.
El a refuzat să intre în detalii despre programul lansărilor, dar a notat că primul joc de realitate augmentată al companiei, Ingress, a avut nevoie de o lună sau două pentru a ajunge pe mai multe pieţe. În urma declaraţiilor sale, acţiunile Nintendo au crescut vineri cu încă 10%, stabilind un record pentru volumul zilnic al tranzacţiilor cu titlurile unei companii listate la bursa din Tokyo. Acţiunile Nintendo au avansat cu 86% în doar o săptămână, majorând capitalizarea de piaţă a companiei cu 17 miliarde de dolari.
Hanke a confirmat că jocul va fi lansat în curând în Japonia şi că anticipează că acesta va fi disponibil în cele din urmă şi în Coreea de Sud, unde serviciul de hărţi al Google este restricţionat din cauza problemelor de securitate cu Coreea de Nord. El a explicat că Niantic, care a fost separată de Google anul trecut, lucrează la rezolvarea problemei hărţii.
Coreea de Sud este a patra mare piaţă pentru jocuri din lume, după China, Statele Unite şi Japonia.

Miliardarul Warren Buffett donează alte 3 miliarde de dolari pentru caritate

Miliardarul american Warren Buffett îşi respectă angajamentul de a da o parte din averea sa unor acţiuni caritabile, cu o donaţie de 2,86 miliarde de dolari, sub formă de acţiuni ale companiei Berkshire Hathaway, unor cinci organizaţii filantropice. Cea mai mare parte a donaţiei, reprezentând aproape 15 milioane de acţiuni Berkshire Hathaway clasa B, au mers la Bill and Melinda Gates Foundation, înfiinţată în 1994 de fondatorul Microsoft, Bill Gates, şi soţia sa, potrivit documentelor depuse la autoritatea de reglementare bursieră. Donaţia face parte din angajamentul făcut de Buffett în 2006, de a dona circa 85% din Berkshire Hathaway fundaţiei Gates. La momentul respectiv, donaţia valora peste 30 de miliarde de dolari. Buffett a mai donat 1,5 milioane de acţiuni clasa B către Susan Thompson Buffett Foundation, care poartă numele soţiei sale defuncte, şi câte 1,05 milioane de titluri clasa B către trei fundaţii conduse de fiica şi doi fii ai săi, respectiv Sherwood Foundation, Howard G. Buffett Foundation şi NoVo Foundation.
Averea netă a lui Buffett este estimată la 60,8 miliarde de dolari, potrivit clasamentului realizat de Forbes în 2016, fiind pe locul al treilea în lume ca mărime.

Economia Chinei a crescut peste aşteptări în trimestrul doi

Economia Chinei a înregistrat o creştere de 6,7% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, uşor peste aşteptările analiştilor, dar avansul investiţiilor private a încetinit la un minim record, sugerând că guvernul ar putea fi nevoit să adopte noi măsuri de sprijin. Analiştii anticipau un avans al PIB de 6,6%.
Investiţiile în proprietăţi, care au contribuit în ultimele luni la economie prin susţinerea cererii pentru produse de la ciment la oţel, au dat la rândul lor semne de slăbiciune în iunie, pentru a doua lună consecutiv.
Temerile că economia chineză ar putea trece printr-o aterizare dură s-au atenuat, dar investitorii sunt îngrijoraţi că încetinirea din China şi un impact major al Brexit pot mări riscul declanşării unei recesiuni globale.
Creşterea investiţiilor în active fixe a încetinit la 9% în primele şase luni ale anului, cel mai lent ritm consemnat din martie 2000. ”Credem că creşterea PIB va continua să încetinească în trimestrul al treilea, fiind posibil să îşi revină în trimestrul patru, susţinută de lucrările de reconstrucţie de după inundaţii. Dar revenirea nu va fi de durată”, a declarat Wndy Chen, analist la Nomura.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.