Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Grecia combate evaziunea cu ajutorul câinilor antrenaţi să găsească bani

Ziarul de Vrancea
14 iul 2016 277 vizualizări
Autorităţile fiscale din Grecia vor folosi câini antrenaţi să găsească bani, pentru a depista persoanele care vor să scoată ilegal bani din ţara afectată de criză, unde retragerile de fonduri din bănci au dus anul trecut la introducerea controlului asupra capitalului.

Ministerul elen de Finanţe a anunţat pe site-ul guvernului că va înfiinţa o comisie pentru a evalua oferte de câini specializaţi în detectarea banilor.
În perioada noiembrie 2014-iulie 2015, din Grecia au ieşit 50 de miliarde de euro, oamenii fiind speriaţi că ţara va renunţa la euro, criză care a culminat cu introducerea controlului asupra circulaţiei capitalului şi un nou program de salvare a ţării. Surse bancare au estimat că 15-20 de miliarde de euro s-ar afla încă în afara sistemului bancar elen, iar evaziunea fiscală este semnificativă. Autorităţile preferă ciobăneştii germani, labradorii sau Ciobănescul belgian Malinois, potrivit documentului guvernamental

Pokemon Go, un nou instrument de marketing al retailerilor?

Pokemon Go, jocul pentru dispozitive mobile care a urcat în timp record în topul aplicaţiilor magazinelor Apple şi Android, pare să concureze companiile online care ajută la creşterea numărului de clienţi în spaţiile comerciale şi ar putea deveni un instrument de marketing pentru brandurile importante, potrivit unor analişti citaţi de Reuters.
Jocul de realitate augmentată al Nintendo, în care utilizatorii caută în viaţa reală personaje de desene animate pe ecranele smartphone-urilor, are peste 65 de milioane de utilizatori în Statele Unite, la doar şapte zile de la lansare. Astfel, numărul de utilizatori ai Pokemon Go a devenit mai mare decât cei ai Twitter, iar jocul ajută deja restaurantele, cafenelele şi micii retaileri, să atragă noi clienţi. L'inizio Pizza Bar din Long Island, New York, a înregistrat o creştere de 75% a vânzărilor în timpul weekend-ului trecut, prin activarea unei funcţii care atrage în magazin personaje virtuale Pokemon, tentând în acest fel jucătorii aflaţi în apropiere.
Directorul magazinului a cheltuit 10 dolari pentru a avea 12 personaje Pokemon la restaurant, a relatat New York Post.
Acest efect instantaneu este un posibil risc pentru Groupon, LivingSocial, Foursquare şi alte companii relativ noi care au revoluţionat marketingul online pentru firme mici, în ultimii câţiva ani.
Popularitatea instantanee a Pokemon Go pare să fie rezultatul nostalgiei pentru franciza veche de 20 de ani a desenelor animat şi al dorinţei jucătorilor de a câştiga kudo în timpul jocului, pentru a captura cât mai multe personaje.
”Oamenii născuţi în anii 1980 şi 1990 au crescut cu ele. Sunt abordabile, de aceea numărul utilizatorilor a crescut de la zero la milioane în câteva zile. Văd McDonald's, Home Depot, branduri naţionale în această cultură”, a explicat Jeremiah Rosen, director general la agenţia de publicitate Reason2Be  din New York City.
Popularitatea Pokemon Go pune în pericol companii precum Foursquare, care prin intermediul serviciului Swarm oferă cupoane şi premii clienţilor care se înregistrează la evenimente, şi site-uri de comerţ online cum sunt Groupon şi LivingSocial, folosite de multe companii ca vehicule pentru vânzări cu discount. Experţi în marketing au afirmat însă că micile afaceri ar putea recurge tot mai mult la Pokemon GO şi să redirecţioneze o mare din cheltuielile de marketing, datorită bazei mari de utilizatori ai  jocului.

ING: Majorarea ratingului României, puţin probabilă în 2017

Creşterea rapidă a deficitului de cont curent, care a ajuns la 2,6 miliarde de euro după primele cinci luni din acest an, şi a celui bugetar, estimat să se apropie de plafonul de 3% din produsul intern brut (PIB) la finalul anului, fac improbabilă majorarea ratingului suveran al României în 2017, aşa cum se estima anterior, arată un raport al grupului financiar ING, publicat ieri.
Datele publicate ieri de Banca Naţională a României (BNR) arată că deficitul contului curent al balanţei de plăţi a urcat după primele cinci luni din acest an la 2,6 miliarde euro, faţă de un excedent de 42 milioane euro în perioada ianuarie-mai 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale şi a creşterii puternice a sumelor repatriate de investitorii străini.
"Deficitul de cont curent a ajuns la 1,6% din PIB la finalul lunii mai 2016, comparativ cu -1,1% la sfârşitul lunii aprilie şi cu un nivel echilibrat în perioada ianuarie-mai 2015, ca urmare a unui ciclu puternic stimulat de consum şi întârzierii plăţii subvenţiilor agricole europene. Tendinţa de deteriorare puternică atât a deficitului bugetar, cât şi a celui extern înseamnă că îmbunătăţirea ratingului în 2017 începe să pară puţin probabilă", scriu analiştii ING. România are calificative cu recomandare de investiţii (investment grade) de la toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară, însă toate notele sunt chiar pe ultima treaptă a categoriei investment grade.
Astfel, România are calificativ BBB-, cu perspectivă stabilă, de la Standard and Poor's (S&P), Baa3, cu perspectivă pozitivă, de la agenţia Moody's şi BBB-, cu perspectivă stabilă, de la agenţia Fitch.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP), organismul pe care îşi bazează guvernul proiecţiile bugetare, estimează pentru acest an un deficit de cont curent de 2,08 miliarde euro, în creştere cu 18% faţă de nivelul din 2015.
După primele cinci luni, defcitul contului curent a depăşit deja cu 25% nivelul estimat pentru întregul an.

Datoria externă a României, la minimul ultimilor şase ani

Datoria externă a României a scăzut cu 2 miliarde euro în primele cinci luni, la 88 miliarde euro, nivel minim al ultimilor aproape şase ani. Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, s-a redus în primele cinci luni cu 2,02 miliarde euro, la 88,02 miliarde euro, atingând un nou nivel minim din august 2010, potrivit datelor publicate ieri de Banca Naţională a României.
La finalul anului trecut, datoria externă totală a României a fost de 90,03 miliarde euro. Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 mai 2016, datoriile pe termen lung reprezentau 69,94 miliarde euro, în scădere cu 774 milioane euro faţă de finalul anului trecut, iar datoriile pe termen scurt  însumau 18,08 miliarde euro, cu 1,24 miliarde euro mai puţin.
Din datoria pe termen lung, suma de 32,21 miliarde euro reprezenta datorie publică, 36,49 miliarde euro - datorie negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, iar 1,24 miliarde euro reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI.
Astfel, la finalul lunii mai, datoria totală externă a ajuns la un nivel minim din august 2010, când nivelul a fost de 87,8 miliarde euro. De atunci, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.
Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă şi a scăzut cu circa 13 miliarde de euro în ultimii trei ani, potrivit datelor publicate de BNR.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.