Economic

Portretul antreprenorului român: Bărbat, 45 de ani, munceşte 12 ore pe zi

Ziarul de Vrancea
14 iul 2016 382 vizualizări
Vârsta medie a întreprinzătorulor români este de aproape 45 de ani şi cei mai mulţi dintre ei au pornit la drum singuri, arată raportul de cercetare "Carta albă a IMM-urilor din România 2016", publicat ieri.

Unu din cinci antreprenori dedică 12 ore afacerii lor în fiecare zi, adică lucrează cu mai bine de 20% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România.
Din ce în ce mai mulţi români pornesc o afacere pe cont propriu, fapt susţinut şi de creşterea de 51% a numărului de firme SRL-D faţă de anul trecut. Însă cele mai multe dintre IMM-urile româneşti sunt deţinute de întreprinzătoriI de 45-60 de ani (37,5%) şi de cei de 35-45 de ani (33,8%).
La polul opus sunt tinerii sub 25 de ani, care deţin doar puţin peste 1% dintre IMM-uri. Aceleaşi date arată că vârsta medie a întreprinzătorului român este de 44,4 ani.
Cei mai mulţi dintre întreprinzători sunt bărbaţi (69,7%), au pregătire economică (22,3%) sau sunt de profesie ingineri (17,2%), şi sunt căsătoriţi (82,9) şi cu copii (70%). ”Nivelul relativ bun de instruire a întreprinzătorilor din România – 63,96% au studi superioare – poate contribui la dezvoltarea firmelor private. Vechimea medie a întreprinzător la nivelul eşantionului este de 10,28 de ani”, se arată în raport. Unu din cinci dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului dedică cel puţin 60 de ore pe săptămână afacerii lor şi nu implică membrii familiei în activitatea firmei, potrivit raportului.

Cele mai mari nemulţumiri ale patronilor de IMM-uri

Patronii de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) din România sunt nemulţumiţi în primul rând de birocraţie, de fiscalitatea excesivă şi de corupţia funcţionarilor, arată acelaşi raport. Astfel, 61,4% dintre respondenţii sondajului au indicat că se confruntă cu dificultăţi din cauza sistemului birocratic al statului. Pe următoarele locuri în rândul celor mai mari dificultăţi se numără fiscalitatea excesivă (pentru 54,7% dintre patronii de IMM-uri) corupţia (45,2%), controalele excesive (45%), concurenţa neloială (40,3%), scăderea cererii interne (36,3%) şi angajarea şi pregătirea personalului (26,4%).
Intensitatea acestor probleme este diferită în funcţie de tipul firmei şi de vechimea sa, în principal, relevă raportul. Astfel, firmele cu peste 10 ani vechime se plâng mai ales de relaţia cu statul şi de pregătirea slabă a personalului. "Fiscalitatea şi controalele excesive sunt indicate mai des în firmele care au sub cinci ani vechime", se arată în raport.
Pe regiuni, birocraţia este cea mai mare problemă în regiunea Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), unde 69,9% dintre întreprinzători o indică ca fiind cea mai mare frână în dezvoltarea afacerilor. La polul opus, doar 53% dintre întreprinzătorii din regiunea Nord-Est, care cuprinde şase judeţe din Moldova, consideră birocraţia o piedică în calea afacerilor.
Fiscalitatea excesivă este resimţită mai puternic de către întreprinzătorii din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde 64,2% dintre respondenţi s-au plâns de nivelul prea ridicat al taxelor,  şi mai puţin de către cei din regiunea Sud-Est, în care 39,7% dintre patronii de IMM-uri o consideră o problemă serioasă. În ceea ce priveşte corupţia, cei mai afectaţi de acest fenomen sunt întreprinzătorii din regiunea Sud-Est (56,2%) şi cei mai puţin afectaţi sunt patronii de IMM-uri din regiunea Vest (30,8%), potrivit raportului.
Raportul a fost realizat prin chestionarea a 1.096 de întreprinzători din toate judeţele ţării.

Investiţiile străine directe în România au crescut cu 15% în primele cinci luni

Investiţiile străine directe au însumat în primele cinci luni 1,117 miliarde euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care firmele cu capital străin au rambursat împrumuturi către companiile-mamă de 592 milioane euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). În perioada ianuarie-mai 2015, investiţiile străine au fost de 970,1 milioane euro, potrivit calculelor News.ro pe baza statisticilor lunare revizuite ale BNR. "Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1.117 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1.709 milioane euro, iar creditele  intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 592 milioane euro", a precizat Banca Naţională.
Potrivit seriilor lunare publicate de banca centrală, investiţiile străine au fost de 100,5 milioane euro în ianuarie, de 219,2 milioane euro în februarie, 534,6 milioane euro în martie, 32,4 milioane euro în aprilie şi de circa 230 milioane euro în luna mai.  Anul trecut, investiţiile străine directe în România au crescut cu 25%, până la puţin peste 3 miliarde de euro, de la 2,42 miliarde de euro în 2014.
Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.