Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Agricultura este la mila divinităţii

Ziarul de Vrancea
12 iul 2016 289 vizualizări
Mai puţin de 15% din suprafaţa amenajabilă cu sisteme de irigaţii este de fapt irigată

Doar 21% din terenurile şi clădirile agricole erau incluse în cadastru la finele lunii februarie şi mai puţin de 15% din suprafaţa amenajabilă cu sisteme de irigaţii a fost de fapt irigată anul trecut, potrivit unui document elaborat de M. Agriculturii în cadrul programului Romania Competitivă.Lipsa cadastrului are ca efect scăderea valorii activelor, le face greu tranzacţionabile şi impietează asupra rezultatelor economice, iar reticenţa fermierilor romani de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ (1% din total) reduce economiile de scală şi îngreunează investiţiile în infrastructură. Acestea sunt cateva dintre concluziile analizei realizată pe sectorul agricol, menită să identifice măsurile necesare dezvoltării pe termen lung a domeniului. O altă problemă evidenţiată este situaţia învăţămantului profesional agricol, care a fost redus drastic din 1995, iar agricultorii romani nu beneficiază de o consultanţă de specialitate conform practicilor din UE. Practic, doar 7% dintre agricultori au studii agricole. Printre măsurile propuse de minister se numără finalizarea cadastrului şi a intabulării pentru terenurile agricole şi creşterea la 20% pană în 2020 a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ. Astfel, autorităţile vor derula o campanie de informare intreprinsă de MADR în colaborare cu Camerele Agricole Judeţene pentru informarea fermierilor mici şi mijlocii referitor la avantajele constituirii în forme asociative cu scop lucrativ (grupuri şi asociaţii de producători, cooperative etc.). De asemenea, va continua acordarea de sprijin de la buget condiţionat de intrarea producătorilor agricoli în asociaţii (legume-fructe, programul „Primul utilaj agricol” etc.) şi se va stabili un acord între MADR şi autorităţile locale privind constituirea de Centre de colectare şi valorificare a produselor agricole, numai pentru producătorii constituiţi în asociaţii. O altă măsură vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii pe o suprafaţă de 820.000 ha pană în anul 2020, dar şi revigorarea învăţămantului agricol şi a consultanţei agricole pentru a creşte pană la 20% ponderea fermierilor cu studii agricole. Bugetul total al acestui program pe agricultură este de circa 1,1 miliarde euro (5 miliarde lei) pentru perioada 2016-2020. „Romania competitivă“ este strategia de ţară pentru care şi-au reunit „know-how“-ul experţi din Administraţia Pre¬zi¬den¬ţială, Guvern, Banca Naţională şi Aca¬demia Romană.

„Legea privind produsele alimentare va genera discuţii ample”

Legea privind comercializarea produselor alimentare este foarte complicată şi va genera discuţii ample cu privire la modul în care va fi aplicată, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. "Este o lege foarte complicată şi cred că va trebui să discutăm mult în privinţa modului în care o aplicăm. (...) Eu nu sunt lămurit: 51% pe ce luăm, pe fiecare magazin, pe toate magazinele dintr-un lanţ, pe lună, pe trimestru, pe an, nu ştiu... Deci foarte multe detalii răman a fi stabilite în normele de aplicare a legii, cred că acolo se va muta discuţia şi va fi destul de complicată. Trebuie să facem un mecanism care să nu fie nici excesiv de birocratic, care să ducă la atingerea obiectivelor legii, dar, în acelaşi timp, fără a fi extrem de complicat şi birocratic", a spus Chiriţoiu. El a adăugat că nu se ştie deocamdată ce se va întampla, de exemplu, într-o perioadă de criză, cand nu vor exista produse sau recolta va fi una slabă. "Ministerul Agriculturii, cu sprijinul nostru, va trebui să elaboreze foarte multe reguli pentru punerea în practică a acestei legi", a susţinut oficialul Concurenţei. Chiriţoiu a mai spus că această lege respectă legislaţia europeană de concurenţă, atata vreme cat nu prevede expres ca produsele de fie romaneşti, ci conţine sintagma "lanţul scurt". "Ce ne-a spus nouă Guvernul este că e bine pentru clienţi să existe un procent mare de produse care vin pe lanţul scurt, adică produse care nu au mulţi intermediari şi sunt, în acest fel, mai proaspete, sunt produse care nu au circulat mult şi nu au traversat Europa. Dacă este un argument legat de sănătatea publică şi de bunăstarea consumatorului, acesta este un argument pe care noi l-am acceptat. Noi am obiectat numai la prevederea expresă privind procentajul de produse romaneşti, ceea ce, în viziunea noastră, ar reprezenta o încălcare a regulilor europene. Dacă nu spunem că este vorba de produse romaneşti, ci de produse care sunt pe lanţul scurt, atunci nu credem că este o problemă legată de legislaţia europeană de concurenţă. Dacă vorbim de lanţul scurt, atunci vorbim de interese legate în special de protecţia sănătăţii populaţiei şi atunci aduci un beneficiu consumatorilor şi nu este vorba de o încălcare a regulilor de concurenţă", a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Starea culturilor agricole se menţine bună

Starea de vegetaţie a culturilor va fi, în general, bună şi medie, pe suprafeţele cu rezerva de apă apropiată de optim, respectiv medie şi slabă în semănăturile realizate tarziu şi pe suprafeţele agricole cu deficite moderate de umiditate în sol din sudul şi sud-estul ţării, reiese din prognoza agrometeorologică, întocmită de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), şi valabilă pentru perioada 12-18 iulie. Conform specialiştilor, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. Pe de altă parte, în Dobrogea, estul şi local în sud-vestul şi nordul Munteniei, izolat în nord-estul şi sud-estul Moldovei se va semnala fenomenul de secetă pedologică moderată şi izolat puternică. În ceea ce priveşte stadiul culturilor agricole, în general, condiţiile agrometeorologice prognozate vor fi favorabile pentru desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile prăşitoare şi pomi-viticole, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. În acest mod, starea de vegetaţie a culturilor se va prezenta în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv şi pe suprafeţele agricole cu deficite moderate de umiditate în sol din sudul şi sud-estul ţării. La culturile de orz de toamnă aflate la maturitatea tehnologică se vor extinde lucrările de recoltare, la nivelul întregii ţări, iar în funcţie de data semănatului, graul de toamnă va parcurge maturitatea în ceară şi deplină (20-100%) pe aproape întreg teritoriul agricol, continuandu-se recoltarea în aproape toată ţara. Cultura de rapiţă se va afla predominant la maturitate deplină (30-100%) şi recoltare, pe întreg teritoriul agricol, în timp ce la floarea-soarelui se va înregistra formarea capitulului şi înflorirea (10-100%) în majoritatea zonelor de cultură, iar pe unele suprafeţe din sudul ţării se va putea declanşa maturitatea în ceară (10-25%).

Industria se laudă cu creşteri consistente

Cifra de afaceri din industrie a crescut în mai cu 5,6% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, în timp ce la cinci luni avansul este de 4,5%, pe piaţa internă şi externă. Comparativ cu luna aprilie, în mai afacerile au pierdut 1,8%, potrivit datelor comunicate ieri de Institutului Naţional de Statistică. Cifra de afaceri din industrie a crescut în mai faţă de perioada similară din 2015 ca urmare a creşterilor din industria prelucrătoare (plus 7,4%). Industria extractivă a scăzut cu 43,2%. Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 23,1%), industria bunurilor de capital (plus 12,4%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 10,3%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-15,6%) şi industria bunurilor intermediare (-0,3%). La cinci luni, avansul de 4,5% s-a bazat pe creşterea industriei prelucrătoare (plus 5,8%). Industria extractivă a scăzut cu 27,2%. Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 21,1%), industria bunurilor de capital (plus 10,7%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 7,7%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-15,7%) şi industria bunurilor intermediare (-0,3%).

Comenzile noi din industria prelucrătoare au urcat cu 4,8%

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în luna mai cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, avansul pe primele cinci luni ajungand la 4,8% în termeni nominali. Raportat la aprilie, luna mai a adus o scădere de 2,3%, ca urmare a evoluţiei descendente din industria bunurilor de capital (-4,1%) şi industria bunurilor de uz curent (-3,4%), a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Datele arată că, faţă de mai 2015, în acest an avansul comenzilor a fost determinat de creşterile înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 30,3%), industria bunurilor de capital (plus 9,3%) şi industria bunurilor intermediare (plus 2,1%). În schimb, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de uz curent (-1,4%). Pe primele cinci luni, comenzile noi au fost susţinute de industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 19,3%), industria bunurilor de capital (plus 9,0%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 1,8%). Industria bunurilor intermediare a scăzut cu 2,2%.

Vanzările Mazda au crescut cu 58%

Vanzările Mazda în Romania au crescut cu 58% în primul semestru, la un total de 720 de unităţi, raportand o cotă de 2,5% din piaţa de autoturisme de import după primele 6 luni. În iunie, Mazda a vandut 167 de autoturisme, cu 69% mai mult decat în luna similară de anul trecut. Totodată, producătorul a vandut 60.571 de maşini în Europa în al doilea trimestru din 2016, mai mult cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cota de piaţă a ajuns la 1,4% în Europa. Mazda CX-3 rămane în continuare cel mai bine vandut model, cu 202 unităţi cumpărate, acesta menţinandu-şi poziţia din primele 3 luni. Al doilea cel mai comandat model Mazda pe piaţa din Romania în primele şase luni a fost compacta Mazda3, cu 198 de unităţi comercializate, iar al treilea este CX-5, SUV-ul compact din gama Mazda, cu 177 de unităţi vandute, în creştere cu 33% faţă de anul trecut. Și în Europa cele două SUV-uri au fost principalele modele care au susţinut vanzările, adjudecandu-şi 46% din volumul total comercializat. Mazda6 a înregistrat cea mai mare creştere dintre toate modelele, astfel că în perioada ianuarie-iunie s-au vandut 125 de unităţi, reprezentand cu 44% mai mult decat în semestrul 1 din 2015.


























        






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.