Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Veniturile la bugetul de stat au crescut în 2015 cu 9,8%

Ziarul de Vrancea
6 iul 2016 487 vizualizări
Executivul a colectat anul trecut un total de 103,7 miliarde lei

Guvernul a anunţat, miercuri, că veniturile bugetului de stat realizate în 2015 au totalizat 103.767 milioane lei, cu 5.512 milioane lei sub prevederile bugetare aprobate, dar în creştere cu 9,8% (9.253,9 milioane lei) comparativ cu 2014. Guvernul a adoptat, ieri, un proiect de lege privind aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi contului general anual de execuţie al datoriei publice aferente anului 2015. Un al doilea proiect de lege aprobat în şedinţa de miercuri vizează aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2015. Ambele proiecte de lege urmează să fie verificate de Curtea de Conturi a Romaniei, conform prevederilor art. 56 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Tot astăzi, a fost aprobată o hotărare de guvern privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2015. Conform actelor normative aprobate, veniturile bugetului de stat realizate în 2015 au totalizat 103.767,6 milioane lei, cu 5.512,1 milioane lei sub prevederile bugetare aprobate, dar în creştere cu 9,8% (9.253,9 milioane lei) comparativ cu 2014. Potrivit comunicatului de presă al Executivului, a crescut, de asemenea, faţă de 2014, ponderea din PIB a veniturilor bugetului de stat, de la 14,2% la 14,7%. Cheltuielile bugetului de stat au totalizat 125.215,8 milioane lei în 2015, cu 8.399,4 milioane lei sub creditele bugetare aprobate, iar execuţia bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 21.448,2 milioane lei -cu 2.887,3 milioane (11,9%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive pentru 2015. ”În ceea ce priveşte principalele surse de venituri ale bugetului de stat, încasările din impozitul pe profit au înregistrat o valoare totală de 13.772,7 milioane lei, cu 181,6 milioane lei peste nivelul prevederilor bugetare definitive aferente anului 2015 şi au reprezentat 13,3% din totalul veniturilor încasate şi 2% din PIB (PIB luat în calcul pentru 2015 este de 704.542 milioane lei). Ponderea cea mai mare din veniturile bugetului de stat au avut-o încasările din TVA, în valoare totală de 57.132,1 milioane lei, reprezentand 55,1% din totalul veniturilor încasate şi 8,1% din PIB - în creştere cu 12,3% faţă de 2014, chiar dacă începand cu 1 iunie 2015 s-a redus TVA de la 24% la 9% pentru mai multe categorii de produse. Veniturile încasate la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2015 au totalizat 23.316,6 milioane lei, iar cheltuielile din acest buget au fost de 23.489,9 milioane lei, rezultand un deficit de 173,3 milioane lei. Datoria publică a Romaniei la 31 decembrie 2015 a fost de 315.833,3 milioane lei, din care datoria publică guvernamentală a fost de 299.142,6 milioane lei şi datoria publică locală în valoare totală de 16.690,7 milioane lei”, se arată în comunicatul Guvernului.

Lactalis a primit aprobare pentru preluarea Albalact

Consiliul Concurenţei a avizat preluarea Albalact de către Lactalis, gigantul francez care mai deţine pe piaţa romanească şi brandul LaDorna. În cadrul operaţiunii de concentrare economică au fost analizate piaţa colectării laptelui crud, piaţa producţiei şi comercializării laptelui proaspăt pentru consum, piaţa producţiei şi comercializării laptelui pentru consum UHT, piaţa producţiei şi comercializării untului, piaţa producţiei şi comercializării smantanii, piaţa producţiei şi comercializării produselor acidofile, piaţa producţiei şi comercializării branzeturilor şi piaţa produselor lactate pentru programul şcolar "Cornul şi Laptele", potrivit unui anunţ al Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că "această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romanească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante". Grupul Albalact a avut anul trecut o cifră de afaceri de 450 milioane de lei (peste 100 mil. euro), rezultate calculate după standardele IFRS. După standardele de contabilitate romaneşti, Albalact a avut o cifră de afaceri de 512 milioane de lei anul trecut, fiind liderul pieţei de lactate.

IFN-urile au adus 1,4 milioane de euro la capital în luna mai

Acţionarii instiuţiilor financiare nebancare (IFN-uri) au efectuat majorări de capital în valoare de peste 1,4 milioane euro în luna mai a acestui an, potrivit datelor statistice ale Registrului Comerţului. În schimb, nicio bancă sau asigurător nu figurează cu injecţii de capital în luna mai. Cea mai mare majorare de capital efectuată de un IFN a aparţinut Ferratum, o companie finlandeză care anul trecut a marcat o pierdere de 33 milioane de lei. Un alt IFN care şi-a majorat capitalul în luna mai este şi Askredit, acţionarii companiei efectuand o infuzie de capital de aproape 200.000 de euro. Anul trecut companiile care activează pe piaţa financiară au primit infuzii de capital de aproximativ 700 de milioane de euro. Aproximativ 90% din această sumă a mers la bănci. Banii aduşi de acţionarii străini au mers în principal pentru acoperirea pierderilor şi nu pentru extinderea afacerilor. Cea mai mare majorare de capital de anul trecut a fost efectuată de actionarii austrieci ai Volksbank, instituţia preluată de Banca Transilvania primind o injecţie de capital de 482 milioane de euro. În primele trei luni ale anului investitorii străini care deţin businessuri în industria financiară din Romania au adus peste 145 milioane lei (33 mil. euro) la capitalul subsidiarelor, cei mai activi fiind acţionarii din asigurări. Companiile străine de asigurări au primit în primul trimestru infuzii de capital în valoare de 132 milioane de lei, adică aproximativ 90% din suma totală a majorărilor de capital din sectorul financiar.

Aurul a crescut la maximul ultimilor doi ani

Aurul a crescut miercuri cu pană la 1,1%, la 1.371,39 dolari uncia, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani (martie 2014), în timp ce argintul a avut un avans de 1,8%. "Investitorii încep să plaseze masiv bani în aur, în condiţiile în care este o anxietate legată de peisajul economic global şi de nesiguranţa politică", a spus Wu Zhili, analist la Shenhua Futures. "Starea băncilor centrale de acomodare este propice materiilor prime, în special metalelor preţioase", a adăugat el. Preţul petrolului a scăzut cu 0,6%, la 46,34 de dolari barilul, după ce a scăzut marţi cu pană la 4,9%. Preţul barilului de petrol era luna trecută la 51,67 de dolari, aproape dublu faţă de preţul înregistrat în ianuarie, de 26,05 dolari, minimul ultimilor 12 ani. Lira sterlină s-a prăbuşit la minimul ultimelor 31 de ani, în condiţiile în care investitorii au început să caute active sigure după votul britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.

Lira sterlină şi-a continuat şi ieri căderea

Lira sterlină s-a prăbuşit la minimul ultimelor 31 de ani, în condiţiile în care investitorii au început să caute active sigure după votul britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, scrie Bloomberg. Lira a reuşit să atingă un nou record negativ, după o scădere de 1,7%. M&G Investment, un fond de investiţii de 5,7 miliarde de dolari, şi-a suspendat activităţile marţi, după ce Standard Life Investment a îngheţat tranzacţionarea. "Sunt puţine lucruri care ar putea opri prăbuşirea lirei în viitorul apropiat", a spus Peter Dragicevich, strategy la Commonwealth Bank of Australia. Julius Baer Group, compania cu cele mai apropiate estimări post-Brexit, avertizează că lira va scădea la 1,16 dolari pană la sfarşitul lunii septembrie.

Dr. Oetker se laudă cu afaceri de 66 milioane euro

Producătorul de aditivi alimentari Dr. Oetker, care deţine o fabrică în judeţul Argeş, a avut anul trecut un profit net de 18,6 milioane de lei (4 mil. euro), în scădere cu 19% faţă de anul precedent, arată datele de pe mfinante.ro. Marja profitului net al companiei s-a redus pană la 6%, faţă de 10% cat avea în anul 2011. Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei a urcat anul trecut cu 6% faţă de anul precedent, ajungand la 295 de mi¬lioane de lei (66 mi¬lioane de euro). Evoluţia rulajelor companiei vine în con¬diţiile în care în prima parte a anului trecut Dr. Oetker şi-a adăugat în portofoliu brandul de ingrediente pentru prăjituri Alex, cumpărat de la compania gălăţeană Alex&Comp. Compania din Galaţi a fost practic împărţită între cele mai importante grupuri germane din industria ingredientelor pentru gătit aflate în Romania, după ce şi Fuchs a cumpărat divizia de condimente a aceleiaşi firme. Dr. Oetker a intrat pe piaţa din Romania în 1998, cand a achiziţionat firma Regal Corporation. Patru ani mai tarziu a deschis şi o unitate de producţie langă Curtea de Argeş, unde se produc în prezent aproape toate articolele comercializate pe plan local.




















       






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.