Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Impozitul specific în turism şi alimentaţie publică a fost adoptat

Ziarul de Vrancea
28 iun 2016 405 vizualizări
Nivelul impozitului specific anual prevăzut în proiectul de lege poate fi actualizat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, o iniţiativă legislativă care reglementează impozitul specific, prin derogare de la Codul Fiscal, pentru firmele care desfăşoară activităţi în domeniul hotelier, restaurante, baruri şi care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe. Iniţiativa legislativă adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional, reglementează asigurarea cadrului legal privind stabilirea unei noi modalităţi de impozitare aplicată contribuabililor din sectorul turistic, hotelier, restaurante şi alimentaţie publică, în scopul stimulării investiţiilorşi eliminării concurenţei neloiale, potrivit raportului suplimentar întocmit de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, proiectul de lege reglementează impozitul specific pentru persoanele juridice romane care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510-''Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare'', 5520-''Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată'', 5530-''Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere'', 5590 -''Alte servicii de cazare'', 5610-''Restaurante'', 5621-''Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente'', 5629-''Alte servicii de alimentaţie n.c.a.'', 5630-''Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor''. Potrivit raportului citat, sunt obligate la plata impozitului specific unor activităţi, persoanele juridice romane care la data de 31 decembrie a anului precedent au îndeplinit, cumulativ, următoarele condiţii: aveau înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară, una dintre activităţile corespunzătoare codurilor CAEN amintite şi nu se află în lichidare, potrivit legii. Nivelul impozitului specific anual prevăzut în proiectul de lege poate fi actualizat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Proiectul de lege a fost adoptat cu 204 voturi ''pentru'', 10 ''împotrivă'' şi o abţinere. Camera Deputaţilor este for decizional, legea urmand să fie transmisă la promulgare. Proiectul aparţine PSD, care l-a susţinut intens, în timp ce ministrul de Finanţe, Anca Dragu, l-a criticat. "Noi am arătat că în conformitate cu propunerea acestui nou impozit specific pe turism, marii operatori, cei care se apropie de 4-5 milioane de euro pe an ca venituri, ar plăti impozite mult diminuate, pană la o treime, în timp ce micii operatori, cei pentru care practic am dori o simplificare şi sprijin, ar urma să plătească impozite sporite", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în luna februarie, după o întalnire cu senatorii PSD. Liviu Dragnea îi ceruse Ancăi Dragu să argumenteze "în mod serios de ce Ministerul de Finanţe nu susţine acest proiect de lege privind impozitul specific în turism şi alimentaţie publică, cand toată lumea spune că e bun".

Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 200 miliarde de dolari

Pieţele globale au mai şters încă 69 miliarde de dolari din averile cumulate ale celor mai bogaţi 400 oameni ai lumii, de cand Marea Britanie a şocat investitorii prin votul "leave", favorabil ieşirii din Uniunea Europeană.  În acest context, scăderile au ajuns la un cumul de peste 196 de miliarde de dolari pe parcursul ultimelor două zile, scrie Bloomberg. Miliardarii luaţi în calcul în indicele calculat de Bloomberg controlează averi de 3,8 miliarde de dolari, cu un procent de 1,8% în scădere faţă de începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Şocul de luni a fost simţit de majoritatea oamenilor de afaceri din Europa, unde 92 de miliardari au pierdut 29,4 miliarde de dolari, ajungand la un total al primelor două zile din săptămană de peste 81 miliarde de dolari, mai arată datele furnizate de Bloomberg. De la finalul anului, averile lor au scăzut cu peste 45,5 miliarde de dolari, cu un declin de 5,1%. 150 de miliardari din SUA şi Canada au pierdut 26,7 miliarde de dolari, iar în ultimele două zile au ajuns la pierderi de 62,5 miliarde. Aceştia răman pe linie de plutire în acest an, cu un caştig total de 236 milioane de dolari. Cei mai importanţi 26 miliardari ai Chinei au avut luni pierderi de un miliard de dolari, cu scăderi în ultimele două zile care i-au adus la pragul de 5 miliarde de dolari. Au scăzut cu 7,4 procente în acest an, ajungand la pierderi de 18,7 miliarde de dolari. Georg Scaeffler, aflat în top trei al celor mai bogaţi oameni de afaceri din Germania, ocupă cel mai jos loc în index luni, cu 1,9 miliarde de dolari pierduţi din averea sa. Cea mai bogată persoană din Europa, retailerul spaniol Amancio Ortega, a pierdut 1,5 miliarde de dolari. Bill Gates şi Mark Zuckerberg au pierdut luni 1,8 miliarde de dolari, respectiv 1,6 miliarde de dolari, un declin dramatic.

Industria, comerţul şi serviciile vor înregistra creşteri moderate

Activitatea din industrie şi construcţii va fi pe plus, în perioada iunie-august, la fel ca şi cea comerţ şi servicii unde creşterea va fi moderată, potrivit estimărilor managerilor sintetizate de Institutul Naţional de Statistică. În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 13%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor şi pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (solduri conjuncturale plus 52%, respectiv plus 46%), în timp ce pentru fabricarea tutunului tendinţa va fi de scădere (sold conjunctural -36%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 5% pe total industrie prelucrătoare. În construcţii se mizează pe o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 26%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 10%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural plus 5%). În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural plus 10%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural plus 7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere moderată a preţurilor de vanzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 8%). Pe zona de servicii cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 12%), în paralel cu o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 8%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vanzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural plus 1%).

Iată cum putem caştiga 434 milioane euro

Modificarea legislaţiei în procesarea produselor agroalimentare, transportul de mărfuri şi în sectorul construcţiilor poate conduce la beneficii pentru consumatori şi pentru economie de aproximativ 434 mil. euro pe an, respectiv 0,27% din PIB, potrivit unui raport al experţilor OCDE. Raportul cuprinde 152 de recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare în sectoarele menţionate. "Guvernul a inclus implementarea recomandărilor propuse de OCDE în Programul Naţional de Reforme, iar noi vom oferi suportul necesar pentru ca efectele acestora să se resimtă cat mai repede la nivelul economiei romaneşti. Nu va fi simplu, vorbim de 152 prevederi legislative care trebuie să fie modificate pană la sfarşitul anului, pentru a creşte concurenţa în toate cele trei sectoare", a declarant Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Elaborarea de instrucţiuni care să contribuie la creşterea numărului de participanţi la licitaţii, asigurarea transparenţei şi crearea unui sistem de plăţi pentru taxele locale pentru drumuri, introducerea "concurenţei pe piaţă" în cazul serviciilor portuare, dar şi eliminarea barierei create de necesitatea unui spaţiu de minim 10mp în magazine pentru vanzarea painii, reprezintă doar cîteva dintre măsurile recomandate de experţii OCDE.

Danone, afaceri în creştere cu 6%

Danone Romania, cel mai mare producător local de iaurturi, a avut în 2015 venituri de peste 484 milioane lei, în creştere cu 6% faţă de 2014, avans datorat atat extinderii producţiei fabricii din Bucureşti pentru alte pieţe din Europa cat şi creşterii vanzărilor unor game de iaurturi. "Danone Romania a avut un an bun în 2015, an în care ne-am reconfirmat poziţia de lider pe segmentul de iaurturi, care reprezintă business-ul nostru principal. Evoluţia pozitivă a venit ca urmare a redefinirii strategiei şi a concentrării pe iaurturile din gamele de sănătate activă, de răsfăţ şi pentru copii, iaurturi cu plus valoare pentru consumatori", a spus Adrian Pascu, director general Danone Romania, Bulgaria, Moldova şi ţările Adriatice. Compania are în portofoliu mărci precum Activia, Actimel (iaurturi probiotice), Danonino, Disney ( produse pentru copii), Danette, Cremosso (mărci de răsfăţ) şi gamele Danone cu iaurt simplu şi cu fructe, aşa cum sunt pe plan local Natural şi Delicios. Vanzările de iaurturi din gamele de sănătate activă, de răsfăţ şi pentru copii din portofoliul Danone au crescut chiar şi cu două cifre anul trecut, avans susţinut şi de contextul economic favorabil. O contribuţie semnificativă la evoluţia business-ului în 2015 l-a avut şi extinderea producţiei pentru alte pieţe din Europa, fabrica Danone din Bucureşti funcţionand deja ca un centru regional.












       






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.