Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Unde sunt de fapt rezervele valutare ale ţării

Ziarul de Vrancea
27 iun 2016 267 vizualizări
ficialii BNR susţin că o mare parte din rezerva valutară administrată este investită în titluri ale guvernelor străine

Cea mai mare parte din rezerva valutară administrată de BNR (57%) a fost investită anul trecut în titluri emise de guverne străine, iar moneda europeană a avut cea mai mare pondere în structura rezervelor, de aproape 80%, potrivit raportului anual al BNR pe 2015. Conform strategiei de investiţie, BNR a achiziţionat titluri emise de guvernul Statelor Unite, agenţiile guvernamentale ale acestuia sau cele pe care le sponsorizează. Printre emitenţii agreaţi de BNR se numără, de asemenea, şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi agenţiile guvernamentale deţinute sau sponsorizate de acestea. Pe de altă parte, banca centrală şi-a diversificat portofoliul, stabilind relaţii cu alte instituţii internaţionale/supranaţionale. În condiţiile unei volatilităţi ridicate a fluxurilor care au afectat rezerva valutară, pe fondul incertitudinii evoluţiei mediului economic global, BNR a pus accentul la începutul crizei în special pe aspectele legate de lichiditatea şi siguranţa investiţiilor. Iar vulnerabilităţile sistemului financiar-bancar global sunt încă vizibile. "Pe parcursul anului 2015, într-un climat economico-financiar complicat, definit de un ansamblu de provocări complexe şi un grad ridicat de incertitudine, Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale şi Consiliul de administraţie au considerat oportună extinderea gamei activelor eligibile pentru tranzacţionare în cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale ale Romaniei ñ prin aprobarea de noi valute şi emitenţi pentru investire - în vederea diversificării riscurilor şi creşterii renta¬bilităţii aşteptate a portofoliilor BNR. În acelaşi timp, s-a mizat în continuare pe practicarea unui management dinamic şi flexibil al rezervelor valutare, orientat către identificarea şi valorificarea oportunităţilor apărute pe pieţele financiare internaţionale, care să nu pericliteze însă obiectivele BNR privind siguranţa şi lichiditatea investiţiilor", se arată în raportul BNR. Ponderea numerarului şi a depozitelor a urcat de la 15% din total în 2008 la 45% în 2009, pentru ca în anii următori să fie pe o tendinţă descendentă, pană la 17,5% în 2014 şi 2015. Ponderea monedei europene în structura re¬zervei valutare a urcat de la 60%†în 2008 la aproape 77% în 2011, pentru ca apoi să urme¬ze doi ani de scădere. În linie cu struc¬tura valutară a pasivelor externe ale BNR, a ser-viciului datoriei publice şi public garantate a Romaniei şi a schimburilor comerciale inter¬naţionale ale statului, euro şi-a menţinut şi în anul 2015 ponderea domi¬nantă în totalul rezervelor valutare, ajungand la sfarşitul anului trecut la 79%.

Iată cum poţi accesa fonduri europene direct la Bruxelles

Europarlamentarii Cristian Buşoi şi Mihai Țurcanu au lansat, ieri, un ghid pentru accesarea fondurilor europene direct la Bruxelles în domenii precum proiectele de mediu, educaţie, sănătate, protecţia consumatorului, IMM, universităţi şi institute de cercetare. ''Dincolo de axele de finanţare şi de programele pe care Romania le-a negociat cu UE, care vor fi accesate prin Ministerul Fondurilor Europene sau alte instituţii din Romania, există oportunităţi de a accesa fonduri europene direct la Bruxelles în domeniul proiectelor de mediu, educaţiei, sănătăţii, protecţia consumatorului, IMM, universităţi şi institute de cercetare. (...) Ceea ce am sintetizat în aceste broşuri sunt doar informaţiile de bază care pot orienta pe cei care pot şi doresc să obţină astfel de finanţări'', a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi. El a mai spus că în ghid au fost incluse şi link-urile de unde se pot obţine informaţii mai detaliate, dar şi cereri de finanţare. ''Sper din tot sufletul ca în acest exerciţiu financiar să fie posibilă accesarea mai multor proiecte europene direct de la Bruxelles, aşa cum ar trebui ca în acest exerciţiu financiar şi banii care sunt alocaţi Romaniei să fie accesaţi într-o proporţie mai mare, să nu mai fim în situaţia ruşinoasă de a da mulţi bani înapoi Bruxelles-ului, pentru că nu suntem în stare să cheltuim bani care sunt puşi la dispoziţie în mod gratuit'', a adăugat Buşoi. El a precizat că proiectele trimise direct la Bruxelles intră în competiţie cu proiecte din celelalte ţări membre ale UE, ceea ce ridică anumite dificultăţi suplimentare, dar că pot fi accesate pe fondurile europene din Romania. ''Sunt nişte bani în plus faţă de cei din Romania, ceea ce, în opinia mea, pot fi bineveniţi pentru Romania şi pentru organizaţiile romaneşti'', a mai spus europarlamentarul roman. Potrivit lui Buşoi, ghidul a fost tipărit în 2000 de exemplare şi va fi trimis primăriilor, organizaţiilor non-guvernamentale relevante şi fiecărei universităţi din ţara noastră, iar varianta electronică va fi publicată pe site-urile personale ale acestor europarlamentari.

O companie romanească exportă medicamente oncologice în Germania şi Spania

Fabrica de medicamente Polisano Pharmaceuticals, o investiţie de 70 de milioane de euro a grupului Polisano, a început să exporte medicamente oncologice în Germania şi Spania, urmand ca pană la finele anului să livreze şi pe pieţele din Franţa, Marea Britanie, Italia, Elveţia şi Polonia. Unitatea din Sibiu este cea mai mare capacitate de producţie medicamente oncologice din Europa Centrală şi de Est. Fabrica a expediat săptămana trecută un prim lot de 229.000 de unităţi de Imatinib mesylate, medicament oncologic prescris în tratamentul leucemiei. Momentul livrării a coincis cu expirarea patentului pe teritoriul Germaniei şi Spaniei pentru molecula de Imatinib, de la această dată produsul devenind generic. Pe măsura expirării protecţiei dată de patent pentru produsul original, fabrica din Sibiu va livra acest produs şi în Franţa, Marea Britanie, Italia, Elveţia şi Polonia. Polisano Pharmaceuticals are o suprafaţă de 33.000 m2, peste 400 de echipamente şi linii de fabricaţie, cu o capacitate de producţie de 32 milioane de unităţi comerciale echivalentul a 682 milioane de unităţi farmaceutice.

SIF Moldova plăteşte din 30 iunie dividende cu randament de 6,5%

SIF2 Moldova, cu capitalizare de 718 mil. lei, va plăti din 30 iunie dividende din profitul realizat în 2015, la un randament de 6,5%. Dividendul brut propus pe acţiune este de 0,045 de lei, sumă din care se va reţine la sursă impozitul pe dividende, în cotele prevăzute de legislaţia în vigoare la data plăţii. Acţionarii care vor primi dividende sunt cei înscrişi în Registrul Acţionarilor la data de 8 iunie 2016. Cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) afişau la finele lunii mai active cumulate de 6,5 mld. lei, în scădere cu 9% de la începutul anului, în timp ce preţul acţiunilor a scăzut în cinci luni chiar şi cu 28%. SIF2 Moldova avea la finele lunii mai active în gestionare de 1,4 mld. lei, mai mici cu 3,6% într-un interval de cinci luni. Discountul în cazul acestei SIF ajunge la 48,5%. De la începutul anului, preţul pentru o acţiune SIF2 Moldova a scăzut cu 12%, la 0,687 lei. În perioada iunie 2015-iunie 2016 preţul acţiunilor SIF2 Moldova a scăzut cu 10%.

Numărul insolvenţelor s-a diminuat cu 21,8%

Numărul societăţilor intrate în insolvenţă s-a redus în primele cinci luni ale anului cu 21,8%, la 3.720 de firme, cea mai mare scădere fiind în judeţul Maramureş (-65%), iar cea mai mare creştere în Valcea (56%), potrivit datelor Oficiului Naţional al Re¬gistrului Comerţului (ONRC). Judeţele cu cele mai multe insolvenţe noi au fost Bucureşti, cu 795 firme (-10%), Bihor, cu 234 firme (-4,4%) şi Iaşi, 222 firme (2,7%). La polul opus s-au aflat Călăraşi, cu 20 de societăţi intrate în insolvenţă în primele cinci luni (-31%), Gorj, cu 25 firme (-28%) şi Harghita, cu 28 firme (-15%). Pe sectoare de activitate, scăderi importante au fost consemnate în zona intermedierilor financiare şi asigurărilor (-41%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (-35%) şi sănătăţii şi asistenţei sociale (-30%). În schimb, în industria extractivă numărul insolvenţelor a crescut cu 31%, iar în agricultură cu 18%.

Afacerile Telekom Mobile au scăzut cu 3%

Compania Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote), numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă după numărul total de clienţi, a înregistrat anul trecut o creştere de 4% a datoriilor pană la nivelul de 5,13 mld. lei (1,154 mld. euro), conform datelor de pe site-ul MFP. Cu datorii de 1,2 mld. euro fostul Cosmote este cel mai îndatorat operator de comunicaţii de pe piaţa locală, “depăşind” cu peste 150 mil. euro compania de cablu RCS&RDS, care avea la finele anului trecut datorii de 4,44 mld. lei (994,8 mil. euro). Compania parte a grupului de comunicaţii fixe şi mobile Telekom Romania a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 237,5 mil. lei, cu peste 100 mil. lei mai mare decat pierderea netă înregistrată în anul 2014, de 133,5 mil. lei. Cifra de afaceri a Telekom Romania Mobile Communications a scăzut anul trecut cu 3% la 1,848 mld. lei (415,9 mil. euro), iar numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 215 persoane la 976, potrivit aceleiaşi surse.

Preţul petrolului a crescut modest

Preţul petrolul a crescut modest în şedinţa de tranzacţionare de luni, la 47,67 de dolari barilul în urma votului pentru Brexit, care a măturat peste 2.500 de miliarde de dolari din pieţele globale, scrie Bloomberg. Petrolul s-a ridicat cu 0,1% după ce scăzuse în şedinţa de vineri cu pană la 4,9%, cea mai mare pierdere din februarie. "Totul este prins în Brexit. Fundamentele pentru petrol vor fi puse deoparte în timp ce pieţele vor încerca să îşi dea seama ce se va întampla de fapt", a spus Evan Lucas, strateg la IG Melbourne. Traderii au migrat puternic spre activele sigure vineri, aurul crescand cu aproape 5% la cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani, în timp ce randamentul obligaţiunilor americane pe 10 ani a scăzut cu 19%, cel mai mare declin din 2009. Aurul a crescut cu încă 0,9% luni, îndreptandu-se spre cel mai ridicat nivel din iulie 2014.











       







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.