Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cea mai mare pensie din ţară: 5.100 euro

Ziarul de Vrancea
26 iun 2016 1135 vizualizări
onform datelor oficiale cea mai mare pensie brută din ţară se ridică la 28.825 de lei, iar după reţinerea impozitelor aceasta ajunge la 23.090 lei u cea mai mică pensie din ţară este de 400 de lei, de 72 de ori mai mică

Cel mai mare cuantum al pensiei din sistemul public de stat este de 28.825 de lei şi este achitat unei persoane din Bucureşti, conform datelor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice, la solicitarea AGERPRES. Conform CNPP, acestei pensii de 28.825 de lei i se aplică următoarele reţineri: 5,5% contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi 16% cota de impozit. Astfel, după aplicare acestor reţineri, pensia netă a fost de 23.090 de lei. În ceea ce priveşte cel mai mic cuantum al pensiei, CNPP precizează că în sistemul public de pensii nu există cuantum sub 400 de lei. Instituţia menţionează faptul că, potrivit articolului 50 din Legea 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016, în acest an nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, este de 400 de lei. De asemenea, datele CNPP arată că la data de 31 mai 2016 în sistemul public de pensii din Romania exista un număr de 5.100.799 de pensionari. Pensia medie este 885 de lei. 

Familiile economisesc lunar doar 335 lei

Cele mai mari economii sunt realizate de către pensionari

Gospodăriile din Romania au economisit lunar 335,2 lei, anul trecut, respectiv 12,5% din veniturile totale, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică transmisă la solicitarea AGERPRES. "Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, economiile au reprezentat în medie pe o gospodărie 335,2 lei lunar, ceea ce a însemnat 12,5% din veniturile totale. Situaţia pe categoriile de gospodării analizate se prezintă astfel: gospodăriile de pensionari au economisit în medie plus 14% din venituri, cele de salariaţi plus 13%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole plus 10%, cele de agricultori plus 7,4%, în timp ce gospodăriile de şomeri au înregistrat economii, nesemnificative, de plus 1%", informează INS. Potrivit publicaţiei, cele mai mici economii (pană în 10% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile cu 3 şi 4 şi mai mulţi copii (8%, pentru ambele categorii de gospodării), la gospodăriile formate din persoane singure (7,5%), la cele din grupele de varstă 15-24 ani (7,1%) şi la cele conduse de persoane cu nivelul de pregătire primar (4,5%). Veniturile au depăşit cheltuielile cu 15% la gospodăriile încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior (plus 15,6%). Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în anul 2015, de 10,1%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 13,9% din veniturile totale. În profil teritorial, veniturile au depăşit cheltuielile în toate regiunile. În anul 2015, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2.686,8 lei lunar pe gospodărie. 

Poşta a închis pe pierdere anul 2015

Principala cauză este amenda de 33 de milioane de lei de la Consiliul Concurenţei

Poşta Romană a închis anul 2015 cu o pierdere de circa 30 de milioane de lei pe fondul unei amenzi primite de la Consiliul Concurenţei pentru activităţi anticoncurenţiale din perioada 2010-2012, a declarat directorul general al companiei, Alexandru Petrescu, într-un interviu acordat AGERPRES. "Am avut 2014 primul an profitabil de după 2009. 2015 trebuia să îl închidem din nou pe profit net, dar, din păcate, înainte de auditare, pe 18 aprilie, a venit o scrisoare de la Consiliul Concurenţei care ne-a spus că avem de plătit exact 33 de milioane de lei pentru activităţi anticoncurenţiale din perioada 2010-2012, fapt pentru care a trebuit să provizionăm. Auditorii ne-au recomandat să introducem în provizioane această sumă şi, în loc să ieşim cu profit de 3,5 milioane lei, am ieşit cu aproape 30 de milioane lei pierdere. Noi am contestat această amendă în instanţă, dar acest lucru nu înseamnă că ea se şi anulează. Deocamdată trebuie să o plătim la stat (...)", a precizat Petrescu. Pentru 2016, şeful Poştei Romane estimează că operatorul poştal va încheia anul cu un profit net de 4 milioane lei. Potrivit datelor furnizate de companie, Poşta Romană a obţinut iniţial un profit brut pe anul 2015 de 6,8 milioane de lei, însă, după după auditare, compania a consemnat o pierdere de 29,4 milioane de lei, din cauza amenzii primite de la Consiliul Concurenţei. Impactul pe cheltuieli care a condus la rezultatul negativ a fost de 36,2 milioane de lei, din care amenda Consiliului Concurenţei a fost de 33 milioane de lei, iar provizionul pentru aplicarea prevederilor privind acordarea gratificaţiilor 

de pensionare, conform CCM, de 3,13 milioane de lei. Cheltuielile de investiţii în 2015 au totalizat 16,6 milioane de lei, o creştere de 19,6% faţă de 2014. Structura principalelor venituri din exploatare realizate în 2015 de Poşta Romană arată că 36% provin din plata pensiilor, 16,3% din trimiteri confirmare de primire (AR) şi 12,4% din poşta de scrisori. În 2014, rezultatul net al Poştei Romane a fost de 22,8 milioane de lei, după 5 ani de pierderi, iar cheltuielile de investiţii au totalizat 13,9 milioane de lei. Poşta Romană, companie naţională înfiinţată conform Legii 31/1990, nefiind o instituţie publică, este deţinută de statul roman, prin Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI), în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnand peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în Romania. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Romane şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. 

IKEA scoate din circuit barierele de siguranţă pentru copii Patrull

Compania IKEA avertizează clienţii care au cumpărat bariere de siguranţă pentru copii din gama Patrull să revină cu ele în magazinul din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru ele. Anunţul vine după ce compania a primit mai multe sesizări în legătură cu aceste bariere, care se pot deschide pe neaşteptate şi pot cauza căderea copiilor pe scări. "Deşi au trecut testele pentru standardele în vigoare, în urma unei investigaţii realizate de un laborator extern, s-a observat că sistemul de închidere al barierelor de siguranţă nu funcţionează întotdeauna corect şi poate fi riscant pentru copiii mici. Potrivit rezultatelor acestei investigaţii, odată ce bariera a fost deschisă, există situaţii în care mecanismul de fixare nu revine la poziţia corectă de închidere. Astfel, produsul nu-şi mai îndeplineşte rolul de protecţie şi poate permite tocmai producerea incidentelor pe care ar trebui să le prevină", precizează reprezentanţii IKEA. Compania a vandut în total în lume aproape trei milioane de bucăţi de bariere de siguranţă din gama Patrull, iar în magazinul din Bucureşti a vandut peste 10.000 de astfel de produse, fără a primi, totuşi, nicio sesizare cu privire la ele. În prezent, niciunul dintre aceste produse nu se mai găseşte la vanzare în magazinul IKEA din Bucureşti. 

Trei curse TAROM au fost anulate 

Trei curse TAROM spre Praga, Paris şi Geneva au fost anulate ieri din cauza unei situaţii tehnice neprevăzute, au transmis reprezentanţii TAROM. Trei zboruri TAROM au fost anulate duminică din cauza unor probleme tehnice. Este vorba de curse spre Praga, Paris şi Geneva. „Din cauza unei situaţii tehnice neprevăzute, a trebuit să regandim programul de zbor în funcţie de disponibilitatea celorlalte aeronave. Astfel, am anulat astăzi cursele de Praga, Paris şi Geneva. Ne pare rău pentru disconfortul creat, însă ne dorim călătorii sigure pentru pasagerii noştri. Toţi pasagerii acestor curse au fost rerutaţi către destinaţia lor finală”, au transmis reprezentanţii TAROM.

Şucu plănuieşte să investească 20 de milioane de euro 

"Aşa cum îl înţeleg eu, brandul este o relaţie între tine şi client, este promisiunea organizaţiei în legătură cu valoarea pe care o livrează. Cred că acest lucru este valabil indiferent de piaţa despre care vorbim, romanească sau internaţională", spune Dan Şucu, antreprenorul afacerii Mobexpert. Compania a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 125 de milioane de euro. Tot el spune că avantajul companiei este de a cunoaşte clienţii direct, după mai mult de 23 de ani de interacţiune zilnică cu ei. "Putem lua decizii mai repede, putem adapta colecţiile", spune Şucu.El dă ca exemplu, faptul că acum, cand construcţiile sunt axate pe spaţii mai mici, majoritatea locuinţelor noi au suprafeţe mai reduse. Astfel, producţia din fabricile Mobexpert din Romania este regandită pentru a reduce dimensiunea mobilierului: "Nu e piesă din colecţia Mobexpert care să nu fie analizată din acest unghi". La capitolul planurilor, antreprenorul include pentru următorii trei sau patru ani bugetul de invesţii plasat în jur de 20 de milioane de euro pentru extinderea reţelei de hipermarketuri Mobexpert.Istoric vorbind, spune Dan şucu, primul moment important pentru Mobexpert a fost cel în care a decis ce fel de afacere vrea să construiască. 

Cel mai mare deficit pe piaţa muncii se înregistrează în vest

Companiile din vestul şi din centrul ţării se confruntă cu un deficit acut de personal, mai ales în sectorul industriei, deficit care există pe fondul lipsei talentelor şi pe fondul presiunii salariilor, spune Corina Gonteanu, manager marketing si comunicare la ManpowerGroup."Există două lucruri care pun presiune pe piaţa forţei de muncă: vorbim în primul rand de un deficit al talentelor, un deficit care a ajuns să fie şi cantitativ, iar apoi vorbim de presiunea salariilor.O parte din acest deficit cantitativ este legat de perspectivele economice. Centrul ţării, conform studiului nostru privind perspectivele angajării de forţă de muncă, a avut previziuni pozitive de angajare foarte multe trimestre consecutiv. De la trimestru la trimestru, din ce în ce mai mulţi angajatori vor să facă angajări şi, ca atare, creşte concurenţa. Există o presiune asupra salariilor care este legată şi de presiunea pe care o resimt companiile asupra costurilor. Multe companii care au venit în Romania au venit datorită avantajului competitiv care derivă din costul cu forţa de muncă, iar acum, pe măsură ce timpul trece, ecartul acesta se micşorează", spune Corina Gonteanu. Ea a mai precizat că, în acest moment, cel mai mare deficit pe piaţa muncii este în zona de vest, unde probleme sunt în toate sectoarele, dar cu precădere în zona producţiei, fie că vorbim de industria auto sau de alte sectoare de producţie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.