Economic

Achiziţiile publice nu se mai fac doar în funcţie de preţ, ci şi de calitate

Legislaţia achiziţiilor publice s-a schimbat prin apariţia a patru legi care reglementează achiziţiile şi modalităţile de contestaţie u atribuirea contractelor se face în funcţie de patru criterii, iar autorităţile pot ţine cont şi de calitate, nu doar de cel mai scăzut preţ u cine vrea să suspende o procedură de achiziţie trebuie să depună o cauţiune, reprezentând un procent din valoarea contractului respectiv

Legislaţia privind achiziţiile publice s-a schimbat printr-un pachet de patru legi care au intrat în vigoare în luna mai. Este vorba de legea privind achiziţiile publice (clasice), legea privind achiziţiile sectoriale, legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii şi de legea privind remediile şi căile de ataca în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Constestaţiilor. Legea nr. 98/2016 stabileşte că pragurile achiziţiilor publice nu mai sunt stabilite în euro, ci în lei, astfel încât nu mai depinde de cursul leu – euro.  Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii atunci când valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de 132.519 lei, fără TVA. În cazul lucrărilor, achiziţionarea directă poate fi făcută dacă valoarea estimată este mai mică de 441.730 de lei, fără TVA. 

Cu ce plafoane vine noua lege?

O autoritate publică contractantă organizează procedurile de licitaţie prevăzute de prezenta lege dacă valorile estimate fără TVA sunt mai mari sau egale cu următoarele plafoane: pentru contractele de achiziţie publică de lucrări a fost introdus un prag de peste 22,9 milioane lei, echivalentul a 5,22 milioane euro, pentru cele de produse şi servicii (se aplică şi autorităţilor locale pentru o abordare unitară) de 591.918 lei (135.000 euro), iar pentru contractele de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, indiferent de tipul autorităţii contractante - 3,312 milioane lei (750.000 euro). Procedurile de încredinţare a contractelor prevăzute de noua lege a achiziţiilor sunt următoarele: licitatie deschisă,  licitaţie restrânsă, negociere competitivă,  dialog competitiv, parteneriatul pentru inovare, negociere fără publicare prealabilă, concursul de soluţii, procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice, procedura simplificată.

Câştigătorul poate fi stabilit în funcţie de raportul calitate – preţ

Prin noul pachet de legi s-au redus termenele limită în cadrul procedurilor de atribuire. Astfel, în cazul licitaţiei deschise, termenul minim de depunere a ofertelor este de 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15. Până acum termenul era de 40 de zile. În cazul licitaţiei restrânse, termenul minim de depunere a candidaturilor este de 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15, iar termenul minim pentru depunerea ofertelor este de 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile. În prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este de 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor de 35.  Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, prin noul pachet se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ, cel mai bun raport calitate-cost. Pentru a facilita accesul IMM-urilor, prin noile legi se vor utiliza reguli de împărţire pe loturi a contractului de achiziţie publică. Autorităţile contractante vor trebui să justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi. Legea reglementează în mod expres posibilitatea

 autorităţii contractante de a organiza consultări cu piaţa, anterior realizării unei achiziţii, cu posibilitatea invitării la consultări a experţilor independenţi, autorităţi publice şi/sau operatori economici. Detalierea aspectelor operaţionale se va face în cadrul legislaţiei secundare: cel puţin on-line (prin SEAP), dar şi prin alte forme care să asigure primirea unui ”feedback” concludent de la operatorii economici reprezentativi în domeniul achiziţiei în cauză.

Cauţiune pentru suspendare 

Suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului până la soluţionarea cauzei poate fi dispusă la cererea unei părţi interesate. Solicitarea de suspendare poate fi făcută doar în cazuri temeinic justificate şi pentru a preveni o pagubă iminentă. Partea care cere acest lucru trebuie să constituie în prealabil o cauţiune calculată prin raportare la valoarea estimată a contractului sau la valoarea stabilită a contractului: 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), dar nu mai mult de 35.000 de lei; 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în JOUE, dar nu mai mult de 88.000 de lei; 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în JOUE, dar nu mai mult de 220.000 de lei; 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în JOUE, dar nu mai mult de 880.000 de lei. Solicitarea de suspendare poate fi făcută după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se pronunţă asupra unei contestaţii, atunci când partea interesată atacă în instanţă decizia Consiliului. Introducerea cauţiunii ar trebui să descurajeze tergiversarea soluţionării contestaţiilor. (Mihai BOICU) 

---