MOZAIC STIRI ECONOMICE:Cioloş: Hidroelectrica iese din insolvenţă după patru ani
Hidroelectrica iese din insolvenţă după patru ani, perioadă în care costurile de producţie ale companiei au scăzut de la 184 lei/MWh la 110 lei/MWh. decizia de marţi a magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti nefiind una definitivă. "În baza art.132 alin1 din legea 85/2006 închide procedura insolvenţei faţă de debitoarea SPEEH h SA, cu reinserarea acesteia în circuitul economic. Cu drept de recurs în 7 zile de la comunicare", se arată în încheierea Tribunalului Bucureşti. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în iunie 2012, iar anul trecut un profit brut de 1,1 miliarde lei (248 milioane euro), în scădere uşoară faţă de 2014, producţia şi afacerile companiei fiind de asemenea mai mici, potrivit datelor anunţate de producătorul de electricitate. În 2015 Hidroelectrica şi-a asumat un buget de investiţii pe următorii cinci ani de 1,3 miliarde euro. Din acest buget de investiţii s-au alocat 75 de milioane euro retehnologizării centralei Stejaru, contract încheiat în mai 2015 şi încă 240 milioane euro pentru retehnologizarea centralelor Vidraru, Mariselu şi Răul Mare Retezat, urmand că în cursul acestui an compania să atribuie prin licitaţie internaţională contractele de retehnologizare. De la intrarea în insolvenţă, costurile de producţie ale Hidroelectrica au scăzut de la 184 lei/MWh la 110 lei/MWh. Ministerul Energiei trebuie să accelereze procesul de numire a unui nou Consiliu de Supraveghere la Hidroelectrica, urmat de numirea unei echipe profesioniste de management executiv, a declarat Greg Konieczny, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al companiei. Franklin Templeton, administratorul de investiţii al Fondului Proprietatea, a salutat închiderea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica, conform deciziei judecătorului sindic din data de 21 iunie. "Suntem îngrijoraţi să vedem că, deşi închiderea procedurii de insolvenţă era anticipată încă de anul trecut, Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent selectat şi numit în conformitate cu Ordonanţa 109/2011. Acest lucru ar putea genera riscuri semnificative pentru companie în viitorul apropiat”, a spus Konieczny. El a mai spus că Hidroelectrica are nevoie de un management "puternic şi hotărat", pentru a proteja valoarea creată pe parcursul acestui proces şi pentru a genera în continuare valoare pentru acţionarii actuali şi viitori, în condiţiile în care următoarea provocare importantă este listarea cu succes a companiei pe bursele de la Bucureşti şi Londra. Fondul susţine listarea duală a Hidroelectrica, atat la Bursa de Valori Bucureşti, cat şi la London Stock Exchange, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra pieţei de capital romaneşti, şi, în acelaşi timp, va asigura accesul companiei la o bază mai extinsă de investitori la momentul IPO-ului şi ulterior, precum şi o vizibilitate mai ridicată. "In plus faţă de participaţia de 15% pe care statul intenţionează să o listeze si pentru a contribui la o listare reuşită a companiei, Fondul Proprietatea a propus vanzarea în cadrul IPO-ului a unei participaţii de 5% din propria deţinere de 20%, precum şi a unei participaţii de 3,74% reprezentand drepturile de subscriere ale Fondului în cadrul procesului de majorare a capitalului", a mai spus Konieczny.
Numărul incidentelor de securitate a scăzut cu peste 20%
Cele mai multe conexiuni afectate de incidente în 2015 au fost cele de telefonie mobilă
Numărul incidentelor cu impact semnificativ care a afectat securitatea şi integritatea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice a scăzut cu aproximativ 22% în 2015 comparativ cu anul precedent, potrivit unui raport al ANCOM. Potrivit raportului privind incidentele care au afectat securitatea şi integritatea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice numărul total de conexiuni afectate a fost cu 27% mai mic faţă de cel raportat pentru anul 2014, acesta scăzand de la 8.836.821 la 6.410.657. "Cele mai multe conexiuni afectate de incidente în 2015 au fost cele de telefonie mobilă cu 2,7 milioane de conexiuni afectate, urmate de serviciile de internet mobil cu 2,5 milioane de conexiuni afectate, telefonie fixă cu aproximativ 660 de mii de conexiuni afectate şi internet fix cu aproximativ 350 de mii de conexiuni afectate per serviciu. Cele mai puţine conexiuni afectate au fost cele de retransmisie a programelor audiovizuale, aproximativ 140 de mii", specifică ANCOM. Din datele raportate de furnizori către ANCOM, anul trecut un incident de securitate a afectat în medie 22.773 de conexiuni, durata medie a unui incident a fost de aproximativ 4 ore, în timp ce durata totală a incidentelor raportate pe anul 2015 a fost de 1.050 de ore. Cele mai multe incidente de securitate au avut loc în Bucureşti, urmat de judeţele Gorj, Teleorman şi Damboviţa.
Străinii şi-au redus în aprilie expunerea pe titluri de stat romaneşti
Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat au coborat la sfarşitul lui aprilie spre 20 mld. lei, astfel că ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică internă a ajuns la 16,6%, în scădere faţă de martie şi de finele lui 2015. Doar în aprilie străinii şi-au diminuat cu circa 877 mil. lei expunerea pe titlurile de stat romaneşti comparativ cu ni¬velul din martie. Cumulat, în primele patru luni din acest an ex¬punerea nerezidenţilor a scăzut cu circa 736 mil. lei faţă de fi¬nele anului trecut. La sfarşitul lunii aprilie, investitorii străini aveau un portofoliu de titluri de stat în lei de circa 19,2 mld. lei, iar sumele plasate în titluri deno¬mi¬nate în euro emise pe piaţa locală au ajuns la 186 mil. euro, con¬form celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Din totalul titlurilor denominate în lei, de 113,6 mld. lei, străinii aveau în aprilie un portofoliu reprezentand 17%, în timp ce deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emi¬se pe piaţa locală au ajuns la 10,9% din totalul de 1,7 mld. euro. Băncile locale au rămas principalul deţinător de titluri de stat, cu o pondere de peste 50%, iar investitorii rezidenţi aveau la finele lunii aprilie peste 32% din total.
Holcim a raportat anul trecut afaceri de peste un miliard de lei
Producătorul de materiale de construcţii Holcim a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,12 mld. lei (255,3 mi¬li¬oa¬ne de euro) şi un profit de 127,6 milioane de lei (29 de milioane de euro), în creştere cu 76% faţă de 2014. Marja de profit a com¬paniei a fost de aproape 12% în 2015. Ca număr de salariaţi, Holcim Ro¬mania a trecut de la 748 de angajaţi în 2014 la 744 anul trecut. Cu excepţia anului 2013, cand a înre-gistrat o scădere, cifra de afaceri a companiei Holcim a fost mereu în creştere în ultimii şase ani. 2015 a fost al doilea an pe profit pentru Holcim, după alţi doi ani în care producătorul a avut pierderi. Rezultatele în creştere ale Holcim Romania confirmă avansul de ansamblu al sectorului construcţiilor de pe plan local, care a fost impulsionat anul acesta în special de proiectele private de investiţii şi mai puţin de cele publice. Holcim este parte a grupului LafargeHolcim, format în 2014 în urma unui proces de fuziune prin schimb de acţiuni, care a creat cel mai mare producător de ciment din lume. Grupul rezultat în urma fuziunii dintre Lafarge şi Holcim are vanzări cumulate de peste 30 de miliarde de euro anual. Totuşi, pentru ca fuziunea să fie aprobată, părţile au fost nevoite să vandă o serie de active. CRH a ajuns la un acord cu cele două grupuri pentru a cumpăra cea mai mare parte din activele scoase la vanzare, inclusiv pe cele din Romania. În prezent CRH Ciment este a doua cea mai mare companie producătoare de materiale de construcţii de pe piaţa locală, după Holcim Romania. Cifra de afaceri a CRH Ciment a urcat cu 23% faţă de 2014, la 852 de mi¬lioane de lei, iar pro¬du¬că¬torul a raportat un caş¬tig de 136 mil. lei, respectiv o marjă netă de 16%. Pe piaţa locală, Holcim concurează cu irlandezii de la CRH şi cu nemţii de la HeidelbergCement.
Banca Carpatica vrea să-şi reducă pierderile în acest an
Banca Comercială Carpatica, con¬trolat de Patria Bank cu o deţinere de 64%, vrea să-şi diminueze pierderile în acest an faţă de 2015, la 33 mil. lei, potrivit bu¬getului revizuit. Banca, listată la Bursă, şi-a propus pen¬tru 2016 un amplu proces de re¬struc¬tu¬ra¬re şi de reducere a costurilor ope¬ra¬ţio¬nale con-comitent cu un pro¬gram am¬biţios de relansare a cre¬ditării. În acest an, banca inten¬ţio¬nează să reducă totalul cheltuielilor operaţionale cu 15%, la 115 mil. lei. Măsurile de reducere a cheltuielilor operaţionale sunt necesare pentru a anula efectul ne¬ga¬tiv al scăderii veniturilor. Veniturile din exploatare ar urma să scadă în acest an cu 18%, la 101 mil. lei. "Din pricina problemelor de capitalizare din anii precedenţi, care s-au rezolvat la începutul lui 2016 prin majorarea de capital, Banca Carpatica se confruntă cu unul din cele mai reduse ni¬veluri ale veniturilor ope¬raţionale din ulti¬mii ani, nivel care necesită apli¬carea unor măsuri ra¬pide şi eficiente de redu¬cere a pierderilor ope¬ra¬ţionale, care însă îşi vor pro¬duce efectele în între¬gi¬me abia începand cu anul 2017", potrivit infor¬ma¬ţiilor anunţate de bancă. Anul trecut, Banca Carpatica a raportat pierderi de 75,4 mil. lei. Iar în primul trimestru din acest an pierderile au fost de aproape 9 mil. lei. Rata credite/depozite era în martie 2016 de 40%, în scădere cu cinci puncte procentuale faţă de martie 2015. Valoarea totală a activelor băncii însuma la finele lunii martie la 2,9 mld. lei, în scădere cu 3% faţă de decembrie 2015.
Începe construcţia primului hotel ibis Styles din ţară
Grupul polonez Orbis, care adminis¬trează şapte hoteluri în Romania, împreună cu FAB Industry, a început lucrările de construcţie la primul hotel "ibis Styles" din ţară, care va fi amplasat la Arad şi care va fi inaugurat în a doua jumătate a lui 2017. "Romania este o piaţăfoarte promiţătoare cu un mare potenţial, una dintre pieţele cheie din regiune şi un element important al strategiei noastre de dezvoltare. Odatăcu sosirea în Romania a ibis Styles, dorim să aducem inovaţie şi o nouăexperienţă hotelieră pentru oaspeţi.", spune Gilles Clavie, preşedinte şi CEO al Orbis Hotel Group. Hotelul va avea 3 stele şi 72 de camere şi va dispune de restaurant, lobby-bar, 3 săli de conferinţe şi o sală multifuncţională pentru evenimente şi conferinţe. "Suntem încrezători că, prin introducerea în oraşul nostru a unui operator hotelier lider la nivel internaţional, consolidăm poziţia Aradului atat pe segmentul călătoriilor de afaceri, cat şi pe cel al turismului recreativ" a declarat Flavius Balaj, proprietarul FAB Industry, compania care va deţine hotelul. FAB Industry face parte din grupul Mr. FAB care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor industriale. Odată cu deschiderea primului ibis Styles din Romania, grupul va intra în afaceri hoteliere.
Mecanica Ceahlău oferă un randament de 4,42% la dividende
Mecanica Ceahlău, producător de utilaje agricole, a anuţat că va plăti începand cu data de 22 iunie un dividend brut per acţiune de 0,005 lei, reprezentand un randament de 4,42%. Profitul net înregistrat de companie a fost de 2,243 milioane lei, rata de distribuţie a dividendului fiind de 53,47%. În 2015, compania a înregistrat venituri totale de 34,19 milioane lei, cu 35% mai mult decat anul precedent. Cu toate acestea, profitul înregistrat în 2015 a fost cu 49% mai mic decat cel raportat în 2014. Capitalizarea bursieră a companiei este în prezent de 27,1 milioane lei (6 milioane euro), acţiunile Mecanica Ceahlău înregistrand o scădere de 12,74% de la începutul acestui an, fiind tranzacţionate la o cotaţie de 0,1130 lei. Compania este deţinută de SIF Moldova, cu o participaţie de 60,8%, urmată de compania Romanian Investment Fund, cu o deţinere de 27,34%, restul acţiunilor fiind împărţite de ceilalţi investitori de pe piaţa alternativă AeRO.
Hidroelectrica va livra energie electrica pentru RATB
Hidroelectrica a caştigat un contract în valoare de aproape 39 milioane lei pentru furnizarea de energie electrică către RATB, după ce a semnat recent un contract similar, de 56 milioane lei, cu Metrorex. Valoarea estimată initial a contractului a fost de 42,25 milioane lei, fiind atribuit în final la pretul de 38,87 milioane lei, in conditiile in care criteriul de atribuire a fost "preţul cel mai scăzut". Licitaţia a fost organizată pe platforma SEAP, iar contractul se încheie pentru o perioada de 12 luni, presupunand livrarea unei cantităţi de energie estimată la cca 97.530 MWh la medie si joasa tensiune. La licitaţie au mai participat şapte ofertanţi, respectiv Hidroelectrica, Arelco Power SRL, CEZ Vanzare SA, Electrica Furnizare SA, Tinmar Energy SA, RWE Energie SRL, E.ON Energie Romania SA, Romelectro SA.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
