Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Senatul a decis reducerea CAS

Ziarul de Vrancea
14 iun 2016 684 vizualizări
In cazul angajaţilor reducerea va fi de trei puncte procentuale, iar în cazul firmelor de două puncte procentuale u proiectul va intra în vigoare dacă este aprobat şi de către Camera Deputaţilor

Senatorii au adoptat luni un proiect de lege iniţiat de patru deputaţi PSD prin care contribuţiile de asigurările sociale scad cu 3% la angajat şi 2% la angajator pentru "stimularea creşterii economice prin consum". Proiectul, iniţiat de deputaţii social democraţi Florin Iordache, Marian Neacşu, Florin Paslaru şi Gabriel Vlase, a fost adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi "pentru", 23 "împotrivă" şi o abţinere.  "Prezenta iniţiativă legislativă vine atat în întampinarea mediului de afaceri din Romania cat şi a populaţiei active şi propune o nouă reducere a cotei de contribuţie de asigurări sociale de stat cu 2 puncte procentuale la angajator şi cu 3 puncte procentuale la angajaţi", explică iniţiatorii în expunerea de motive.  Banii care răman atat la angajator, cat şi la angajat vor creşte puterea de cumpărare şi nivelul de trai şi astfel va creşte consumul, iar economia va creşte, susţin iniţiatorii. De asemenea, iniţiatorii mai spun că în acest fel va creşte numărul locurilor de muncă şi salariile, va creşte baza de calcul a contribuţiilor, iar companiile vor investi în tehnologii noi şi în producţie, munca la negru va scădea. "În anul 2014 Guvernul a luat măsura scăderii contribuţiei de asigurări sociale de stat datorate de angajator cu 5 puncte procentuale, măsură ce şi-a dovedit din plin eficacitatea. Creşterea economică validată de instituţiile europene a putut fi posibilă şi datorită creşterii productivităţii în mediul privat; în acelaşi timp, măsurile de relaxare a taxării muncii de care au beneficiat direct angajatorii pot fi recunoscute ca factori determinanţi pentru starea pozitivă a economiei întrucat angajatorii au putut reinvesti fondurile disponibile", potrivit expunerii de motive. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect.


Numărul de firme de tip SRL-D a trecut pragul de 30.000 de societăţi

Numărul de firme de tip SRL-D a trecut în luna aprilie de pragul de 30.000 de societăţi, cu 10.000 mai multe decat în aceeaşi lună a anului precedent, arată datele de la Registrul Comerţului. Astfel, antreprenorii aflaţi la primul business au pus pe picioare în medie aproape 470 de astfel de societăţi pe lună începand cu anul 2011, atunci cand acest proiect a fost demarat.  Cele mai multe firme debutante s-au înregistrat de la începerea programului în Bucureşti (peste 4.000), Capitala fiind urmată de Cluj (3.500 de societăţi) şi Timiş (peste 1.800). De altfel, aceste trei regiuni au fost în fruntea clasamentului în fiecare an începand cu 2011, atunci cand proiectul SRL-D a debutat. Pe ultimele locuri se situează Vaslui, Giurgiu, Caraş-Severin şi Mehedinţi, conform datelor de la Registrul Comerţului. Pe primul loc în preferinţele debutanţilor stau trans¬porturile rutiere de mărfuri (peste 1.200 de firme), urmate de lucrări de construcţii (peste 1.200 de firme), service-uri auto (peste 1.000 de firme), comerţ şi restaurante.

„Vanzările de drone nu depăşesc 2500-3000 bucăţi pe an”

Vanzările de drone în Romania sunt încă limitate şi nu depăşesc 2500-3000 de bucăţi pe an, dezvoltarea pieţei fiind îngrădită şi de o nouă lege emisă de Ministerul Transporturilor, a spus Dan Cuţui, CEO Falcon Electronics, la conferinţa Go4It "Revoluţia Dronelor". "Ministerul Transporturilor a emis o lege care omoară o piaţă care încă nu se formase. Este foarte restrictivă, chiar şi pentru dronele mici. Utilizatorii trebuie să le înregistreze, să plătească o taxă care depăşeşte uneori valoarea dronelor şi trebuie să anunţe mereu autorităţile cand le folosesc", a spus Cuţui. La nivel global, există circa două milioane de drone, care creează valoare mai ales prin aplicaţiile folosite.  Remus Dogaru, inspector în cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Romane (AACR) a declarat ieri că pentru a zbura în legalitate o dronă, posesorul trebuie s-o identifice, iar în momentul în care vrea să o ridice trebuie să anunţe centrul de operaţiuni aeriene.  Legislaţia naţională în materie există din 2007, dar ulterior unui ordin a fost modificat Codul Aerian care asimilează dronele ca fiind aeronave civile, a spus Dogaru, la evenimentul organizat de ZF şi GO4IT. Orice dronă care se încadrează între 15 kg şi 150 de kg trebuie să aibă permis national de zbor,componentele de drone sunt produse aeronautice, iar taxa de identificare a unei drone este de 90 de euro plus TVA, a adăugat Dogaru. Inspectorul de la AACR precizat că este ilegal să decolezi şi să aterizezi o dronă în oraş.

Bosch caută 340 de oameni pentru fabrica de la Jucu

Grupul Bosch, unul dintre cei mai mari investitori germani din economia locală, caută 340 de oameni pentru fabrica de componente auto din loca¬li¬tatea Jucu, judeţul Cluj, potrivit infor¬maţiilor de pe site-ul AJOFM Cluj (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă).  Compania a anunţat că fabrica din Jucu şi-a triplat producţia de la inaugurare, din luna mai 2014, pană în prezent. Cele mai multe joburi disponibile sunt pentru tehniceni operatori roboţi (100) şi pentru funcţionari administrativi (110), însă germanii caută şi ingineri producţie, ingineri automatişti, programatori fabricaţie, şefi de secţie, electriceni sau programatori.  Pe langă centrul de cercetare-dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnică liniară, localizată tot în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vanzări pentru produsele diviziilor soluţii de mobilitate, bunuri de larg consum şi tehnologie pentru construcţii şi energie. Tot în Bucureşti are sediul o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor. La nivel global, grupul Bosch are aproximativ 375.000 de angajaţi şi vanzări de peste 70,6 miliarde de euro în 2015.

Lucrările de construcţii au prins viteză

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut cu 12,6% ca serie brută şi cu 8,6% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Faţă de luna precedentă, construcţiile au urcat cu 15,3%, respectiv 5,9%. În primele patru luni ale anului, volumul lucrărilor a crescut cu 3,7% ca serie brută şi cu 3,8% ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi la lucrările de construcţii noi cu 19,1%, respectiv cu 1,9%. Lucrările de reparaţii capitale au scazut cu 12,2%.  Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la construcţiile inginereşti şi la clădirile rezidenţiale cu 8,6%, respectiv cu 5,4%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 4,5%.

Investiţiile în securitatea cibernetică s-au majorat cu 10%

Investiţiile companiilor în soluţii de securitate a informaţiilor au crescut în acest an cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, prevenţia infracţiunilor informatice nemaifiind doar o provocare tehnică, ci una de business, potrivit analizei companiei Crescendo International. Businessul Crescendo, unul dintre cei mai importanţi integratori de soluţii IT& C din Romania, axat pe soluţii de securitate cibernetică a crescut în acest an cu 20% faţă de 2015. "Securitatea informaţiilor înseamnă mai mult decat securitatea cibernetică, şi mai mult decat setări de sisteme tehnice, programe antivirus şi firewall; înseamnă evaluarea situaţiei şi luarea unor decizii corecte, cu estimarea riscurilor şi a impactului acestora asupra reputaţiei companiei. Rezultatul: clienţi protejaţi şi, cel mai important, creşterea în condiţii durabile a afacerii", declară Marius Tulea, director general al Crescendo. Această evoluţie a fost înregistrată în contextul creşterii preocupării companiilor pentru securitatea informaţiilor.

Producţia industrială a urcat uşor

Producţia industrială a crescut în primele patru luni ale anului cu 1,2% ca serie brută şi cu 0,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, avansul fiind susţinut ăn special de industria prelucrătoare. În schimb, industria extractivă a scăzut cu 18%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică cu 2,8%, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică. În luna aprilie, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 5,6%, ca efect al scăderii tuturor sectoarelor industriale: industria extractivă (-8,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,5%) şi industria prelucrătoare (-5,4%). Ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, indicatorul a crescut cu 3,5% faţă de luna precedentă, datorită creşterii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 5,9%) şi a industriei prelucrătoare (plus 3,2%). Industria extractivă a scăzut cu 1,9%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 3,4%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (plus 4,5%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 19,9%.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.