Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Au început să apară efectele legii dării în plată:Primele scăderi de preţ la apartamente după 6 luni de creştere

Ziarul de Vrancea
2 iun 2016 398 vizualizări
In cazul Iaşului, reacţia la darea în plată a fost mai pregnantă pe segmentul locuinţelor vechi, care s-au ieftinit în mai cu 2%, la 861 de euro pe metru pătrat

Suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vanzare pe plan naţional (noi şi vechi) a scăzut cu 1,4% în mai, pană la 1.002 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.016 euro pe metru pătrat la finele lui aprilie, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. Nivelul actual se situează cu 8% peste cel din perioada similară a anului trecut (928 de euro pe metru pătrat). Dintre marile oraşe analizate, cea mai mare marjă de ajustare a preţurilor a fost consemnată în Braşov, în timp ce, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, piaţa nu a reacţionat încă la recenta intrare în vigoare a legii dării în plată. Apartamentele din Iaşi s-au depreciat, per ansamblu, cu 0,7% în ultimele 31 de zile (la 883 de euro pe metru pătrat util), dar răman mai scumpe cu 5,1% decat în urmă cu 12 luni (cand costau 840 de euro pe metru pătrat). În cazul Iaşului, reacţia la darea în plată a fost mai pregnantă pe segmentul locuinţelor vechi, care s-au ieftinit în mai cu 2%, la 861 de euro pe metru pătrat. Unităţile locative noi, pe de altă parte, au consemnat un avans de 0,4%, la 902 euro pe metru pătrat. În Capitală, pretenţiile vanzătorilor s-au majorat cu 0,4% în ultima lună, de la 1.121 la 1.126 de euro pe metru pătrat util, valoare cu 6,6% mai mare decat cea valabilă la sfarşitul lui mai 2015, respectiv 1.056 de euro pe metru pătrat. Dacă preţul mediu cerut pentru apartamentele noi a rămas constant în ultimele 31 de zile (la o medie de 1.159 de euro mp), locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 0,7%, la 1.075 de euro pe metru pătrat, conform datelor Imobiliare.ro. În Braşov, s-a observat un declin de 0,9%, de la 923 de euro pe metru pătrat în aprilie, la 915 euro pe metru pătrat în mai, cu 7% mai mult decat în perioada similară a anului trecut, cand se situa la 855 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au ieftinit uşor (cu 0,2%), la 912 euro pe metru pătrat; cele noi au consemnat însă un declin considerabil, de 4,8%, la 926 de euro. În Cluj, preţul solicitat de vanzători a crescut cu 0,9%, la 1.209 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu o diferenţă de 13,9% faţă de nivelul din mai 2015 (1.061 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au scumpit cel mai mult, respectiv cu 1,2%, de la 1.235 la 1.250 de euro pe metru pătrat, conform Imobiliare.ro. Locuinţele nou-construite s-au apreciat însă cu 0,8%, la 1.151 de euro pe metru pătrat. În Constanţa, valoarea medie de listare a apartamentelor scoase la vanzare a rămas relativ constantă, situandu-se în prezent la 956 de euro pe metru pătrat (faţă de 957 de euro pe metru pătrat la finele lunii precedente). Diferenţa faţă de perioada similară a anului trecut este de 6,2%. Dacă locuinţele vechi s-au apreciat în mai cu 0,4% (la 960 de euro pe metru pătrat), Indicele Imobiliare.ro arată că cele noi s-au ieftinit cu 2,2%, la 941 de euro pe metru pătrat. În cazul Timişoarei, apartamentele s-au ieftinit cu 0,7%, coborand astfel sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat atins luna trecută. Valoarea actuală, de 993 de euro pe metru pătrat, este cu 13,5% mai mare decat cea valabilă în urmă cu un an (875 euro pe metru pătrat). Tendinţa descendentă a preţurilor a fost dictată exclusiv de apartamentele vechi, care s-au ieftinit cu 1,2%, de la 1.003 la 991 de euro pe metru pătrat. După o creştere de 2,1% (de la 985 la 1.006 euro pe metru pătrat), locuinţele noi au depăşit însă pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat.


Angajaţii sunt sceptici că ar găsi uşor un alt loc de muncă

încrederea în găsirea cu uşurinţă a unui nou loc de muncă creşte odată cu nivelul de educaţie
Peste jumătate dintre angajaţii romani sunt satisfăcuţi de locul de muncă, iar 57% se declară optimişti şi foarte optimişti cu privire la viitorul lor la actuala slujbă, în condiţiile în care doar 33% apreciază că le-ar fi uşor să găsească un nou loc de muncă, conform IRES. În schimb, 42% consideră că ar fi greu şi foarte greu de realizat să găsească un nou loc de muncă, relevă studiul IRES, realizat la cererea Up Romania, una dintre companiile ce oferă angajatorilor produse şi servicii pentru fidelizarea angajaţilor. Încrederea în găsirea cu uşurinţă a unui nou loc de muncă creşte odată cu nivelul de educaţie (41,5% dintre cei cu studii superioare) şi valoarea salariului actual (44,1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar bărbaţii (38.5%), angajaţii pană în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) şi cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi uşor şi foarte uşor să îşi găsească o nouă slujbă în comparaţie cu femeile (24.8%), celelalte categorii de varstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajaţii din mediul rural (28.1%) şi cei care lucrează în sectorul public (25.6%). "Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în randul celor care au un loc de muncă şi care prezintă grade mari de satisfacţie, ceea ce evident este îmbucurător, în special dacă ne gandim la productivitatea muncii. Un angajat care îşi percepe locul de muncă ca mulţumitor şi satisfăcător, va fi mai implicat şi mai productiv. Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism faţă de actualul loc de muncă este un optimism constrans, urmare a percepţiei că piaţa muncii suferă de lipsa oportunităţilor", a declarat Elena Pap, directorul general Up Romania. În acelaşi timp, atunci cand renunţă la un loc de muncă, angajaţii romani regretă mai mult colegii decat activitatea în sine. Deşi declară în proporţie covarşitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajaţii intervievaţi în cadrul studiului IRES au tendinţa să regrete în primul rand colegii (35%), mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) şi salariul (19%). Cei mai mulţi dintre angajaţii intervievaţi îşi percep nivelul de salarizare drept bun şi foarte bun (44%) şi doar 26% îl consideră slab şi foarte slab. Jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că promovările în cadrul organizaţiei din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Calitatea vieţii la locul de muncă este o componentă esenţială a satisfacţiei cu privire la serviciul actual. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă "foarte proastă" şi 10 înseamnă "foarte bună", angajaţii romani intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

IMM-urile au la dispoziţie 47,5 milioane lei

Patru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, susţinerii antreprenorilor debutanţi şi femei, precum şi participării la targuri au la dispoziţie patru scheme de minimis prin care Guvernul le alocă aproximativ 47 milioane de lei, ajutor la care pot avea acces peste 1.200 beneficiari. Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, memorandumul privind susţinerea a patru scheme de ajutor de minimis pentru programele de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, primele din cele zece programe naţionale adresate antreprenorilor în anul 2016, schemele fiind concepute ca programe multianuale pană în 2020 cu finanţare de la bugetul de stat. "Noutatea faţă de anii anteriori adusă implementării acestor programe finanţate de la bugetul de stat, în vederea sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării sectorului IMM în Romania, este de natură să simplifice accesul la finanţare al întreprinzătorilor, oferindu-le acestora, pe langă posibilitatea completării online a planurilor de afaceri sau de investiţii, evaluarea electronică şi în timp real, caracteristici comune cu anii anteriori şi posibilitatea de a urca în aplicaţia informatică de înscriere toată documentaţia administrativă de care funcţionarii publici au nevoie la verificarea veridicităţii informaţiilor. În alţi ani aceste documentaţii se depuneau la Oficiile teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie în format fizic", a afrmat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Claudiu Vrînceanu, se arată într-un comunicat al Guvernului. Schemele de minimis sunt iniţiate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi gestionate de Oficiile Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie sunt elaborate pentru anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pe următorii ani. Prima dintre acestea se referă la ''Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă'' – în 2016. De asemenea, documentul precizează că "Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri'' – în 2016 are un buget alocat de 22,7 milioane de lei, estimandu-se minimum 501 beneficiari. Totodată, ''Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în randul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii'' – în 2016 are un buget de 500.000 de lei şi se preconizează că va avea minimum 10 beneficiari. "Obiectivul programului este să stimuleze şi să sprijine demararea şi dezvoltarea structurilor economice private înfiinţate de către femei, prin facilitarea accesului acestora la finanţare, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi facilitarea accesului femeilor antreprenor la sursele de finanţare. Schema de finantare: alocaţie financiară nerambursabilă de maximum: 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50.000 lei", se stipulează în document. În comunicat se arată că ''Programul pentru organizarea Targurilor IMM-urilor'' – în 2016 are un buget de 3 milioane de lei, estimandu-se un număr de 600 de operatori economici beneficiari ai acestui program.

Birocraţia este un obstacol pentru antreprenorii începători

Antreprenorii romani de startup muncesc în medie la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature în spate, ambele tipuri de investitori dedicand circa 10 ore pe zi pentru afacerea lor, potrivit unei analize realizată de EY Romania. Barometrul antreprenoriatului romanesc analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre aceştia 73% depăşesc ca varstă 40 de ani şi doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparaţie, cei mai mulţi dintre respondenţii Barometrului afacerilor de tip startup din Romania 2016 se află în intervalul de varstă 25-35 de ani. Dimensiunile afacerilor celor două categorii de antreprenori diferă de asemenea. 45% dintre respondenţii Barometrului antreprenoriatului romanesc conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, faţă de 89% dintre respondenţii Barometrului afacerilor de tip startup care au afaceri cu cifră de afaceri de sub 100.000 EUR. Deşi participă la evenimente de networking, se poate observa faptul că antreprenorii maturi nu o fac în aceeaşi măsură cu antreprenorii de startup. 64% din antreprenorii de startup participă la cel puţin un astfel de eveniment într-o săptămană, faţă de 53% dintre antreprenorii maturi. Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup consideră că birocraţia (28% dintre răspunsuri) şi accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesivă fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenţi. Problemele cadrului fiscal şi legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentand cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor în Romania, în linie cu ediţiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului romanesc 2012-2015. Neclarităţile legislative, lipsa de informaţii, legislaţia stufoasă, fiscalitatea excesivă – sunt doar cateva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare şi fiscalizare. În ciuda faptului că antreprenorii de startup sunt mai tineri decat antreprenorii cu afaceri mature, 66% dintre ei situandu-se în intervalul de varstă 25-35 de ani, faţă de 73% respondenţi ai Barometrului antreprenoriatului romanesc 2016, care au peste 40 de ani, tinerii antreprenori sunt mai pesimişti în privinţa culturii antreprenoriale din Romania. Astfel, 60% dintre antreprenorii de startup cred că mentalităţile romaneşti nu sunt pro-antreprenori, comparativ cu 50% dintre antreprenorii romani care consideră că mentalităţile sunt pro-antreprenori.

Lidl a trecut de 1 miliarde euro afaceri în 2015

Retailerul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, a obţinut anul trecut afaceri de 4,7 mld. lei (aproape 1,1 mld. euro), după un avans de 20% al businessului. Mai mult, profitul a ajuns la 172 mil. lei, aproape triplu faţă de 2014. Lidl a intrat oficial pe piaţa locală în 2011 prin preluarea unui alt discounter, Plus, care avea 107 magazine. Apoi, nemţii au deschis la randul lor 80-90 de unităţi de la zero. Lidl este parte a grupului german Schwarz, care mai deţine local şi Kaufland. Acesta din urmă este liderul comerţului local, cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut potrivit estimărilor Ziarului Financiar.

Cifra de afaceri a IBM a crescut cu 15% anul trecut în Romania

Subsidiara din Romania a gigantului american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de IT din lume, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 744,6 milioane de lei (167,5 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul precedent,conform datelor pe pagina web a MFP. Profitul net al companiei a urcat cu 23% la 67,9 milioane de lei. În acelaşi timp, numărul mediu de angajaţi a ajuns la 2.172, cu 355 mai mulţi faţă de anul precedent.

Imaginea lui Churchill va apărea pe bancnota de 5 lire

Banca Angliei vrea să emită noua bancnotă de 5 lire, care va avea imaginea lui Winston Churchill, chiar la Blenheim Palace, locul de naştere al lui acestuia, scrie Bloomberg. Anunţul Băncii vine chiar înainte de referendumul din 23 iunie şi cel mai probabil va aduce dezbateri aprinse în media. Guvernatorul Mark Carney i-a înfuriat pe cei care susţin ieşirea Marii Britanii din UE prin creşterea treptată a susţinerii pentru rămanerea în Uniunea Europeană. Luna trecută acesta chiar a avertizat că o ieşire din UE ar putea reaprinde recesiunea în Marea Britanie. Potrivit sondajelor de opinie, publicul britanic este împărţit în mod egal între cei care vor vota în favoarea şi împotriva rămanerii ţării în UE. Alegătorii sunt chemaţi la urne pe 23 iunie pentru a se pronunţa în legătură cu apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană.

ASF a aprobat dizolvarea Fata Asigurări

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat procesul de dizolvare şi lichidare a Fata Asigurări, firmă specializată în asigurări agricole, a anunţat ieri instituţia. În acest sens, societatea KPMG Restructurinf SPRL a fost selectată ca lichidator.Consultanţii KMPG gestionează şi falimentul Astra Asigurări. Fata Asigurări, controlată de grupul italian Generali, a decis să iasă din piaţa locală prin lichidarea operaţiunilor, după ce în ultimii şase ani a strans pierderi în valoare de 82 milioane de lei (18 mil. euro). Firma a subscris în 2014 prime în valoare de 27 milioane de lei, iar cea mai mare parte a activităţii companiei era concentrată pe segmentul asigurărilor agricole. Compania avea licenţă însă şi pentru vanzarea asigurărilor auto facultative Casco, locuinţe şi răspundere civilă. Membrii ASF au votata de asemenea aprobarea rezultatului controlului periodic şi a planului de remediere la societatea de asigurări German Romanian Assurance S.A., precum şi a controlului periodic efectuat la NN Asigurări de Viaţă SA, în calitate de administrator al F.P.F. NN Activ şi F.P.F. NN Optim. În plus, instituţia a aprobat retragerea, la cerere, a autorizaţiei de funcţionare a mai multor brokeri de asigurare.








































































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.