Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Românii au cumpărat 195 de maşini "verzi", în primele 4 luni din 2016

Ziarul de Vrancea
22 mai 2016 311 vizualizări
La nivel general, livrările totale de autovehicule noi au înregistrat, în primele patru luni, o creştere de 14,4%,

Vânzările de autoturisme hibride şi 100% electrice înregistrate în România, în primele patru luni, au ajuns la 195 de unităţi, în creştere cu aproape 112% faţă de intervalul similar din 2015, reiese din statistica Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), consultată de Agerpres. Conform datelor oficiale, în perioada ianuarie — aprilie 2016, vânzările de autovehicule ecologice au reprezentat echivalentul a 0,7% din totalul autoturismelor noi comercializate la nivel naţional. Numai la nivelul lunii aprilie din acest an, au fost vândute 69 de maşini ecologice, în creştere cu 32,7% faţă de luna anterioară, când s-au înregistrat 52 de unităţi comercializate. De asemenea, în primele patru luni din 2016, statistica arată că au fost achiziţionate 195 de autoturisme hibride/electrice 100%, în creştere cu circa 112%, în comparaţie cu acelaşi interval din 2015, când numărul acestora era de 92 de unităţi.
În topul celor mai comercializate mărci auto ecologice, din ianuarie până în aprilie, primul loc este ocupat de Toyota, cu 116 de unităţi, urmată de Lexus, BMW şi Land Rover. Datele APIA relevă că, pe întreg anul 2015, numărul autovehiculelor electrice şi hibride noi vândute în România a fost de 495 de unităţi, mai mult decât dublu (110%) comparativ cu anul 2014, când au fost comercializate 236 de unităţi.
La nivel general, livrările totale de autovehicule noi au înregistrat, în primele patru luni din acest an, un salt de 14,4%, până la un volum de 36.053 de unităţi, în timp ce producţia naţională a scăzut cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.
Potrivit sursei citate, în România, vânzările realizate atât în luna aprilie 2016, cât şi în primele 4 luni ale acestui an, au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 89% faţă de 11% persoane fizice.
În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel continuă să domine piaţa, cu o pondere de 55,7%, iar în ceea ce priveşte ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia se prezintă astfel: 25,5% din România, 22,6% fabricate în Germania, 12,5% din Cehia, 8,9% din Spania şi 7,3% din Franţa.În 2016, cei care au pus grâu nu vor câştiga foarte mulţi bani


Potrivit Monteagro Invest, companie controlată de investitori spanioli, în prezent există un exces de apă în sol, care inundă o parte din terenurile agricole, deci productivitatea la culturile mari, în special grâu şi orz, nu va fi atât de mare pe cât se preconizează în piaţă. „Anul acesta, de exemplu, cred că toată lumea care a pus grâu nu va câştiga foarte mulţi bani. Mă refer la cei care au cultivat grâu şi orz, pentru că preţurile nu vor acoperi cheltuielile, cu atât mai mult cu cât anul acesta vor trebui aplicate mai multe tratamente pentru a evita bolile“, a declarat reprezentantul Monteragro Invest. „Am încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de un milion de euro. În campania de anul trecut am ieşit pe pierdere, dar anul acesta sperăm să îşi revină preţurile şi să ne ajute vremea. Anul trecut a fost unul foarte complicat, nu numai pentru noi, ci pentru toţi fermierii“, a spus Manuel del Pino, consultantul agricol al fermei Monteagro Invest
Cei mai mari competitori ai companiei Monteagro Invest, de pe piaţa locală, sunt producătorii agricoli Interagro, Cerealcom Dolj, Grupul Maria, Racova Grup şi Agricost.
Cultivarea cerealelor este o industrie formată din aproximativ 7.700 de companii, care cumulat a avut vânzări totale de peste 18,9 miliarde de lei în 2014, potrivit celor mai recent informaţii publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Noile indemnizaţii pentru mame, în plată de la 1 iulie

Noul ministru al Muncii, Dragoş Pâslaru, a dat asigurări că legea privind creşterea indemnizaţiei pentru mame, precum şi a perioadei de plată, va intra în vigoare exact aşa cum prevede legea, de la 1 iulie. "Ceea ce e foarte important e că săptămâna viitoare ieşim în dezbatere publică cu normele de aplicare. Oricine e în această situaţie să verifice normele, să vadă dacă înţelege ceva din ele – noi zicem că sunt destul de clare", a declarat, la emisiunea După 20 de ani, de la ProTv, ministrul Muncii.
El a precizat că noile prevederi se aplică şi mamelor care sunt în concediu fără plată sau s-au întors la serviciu, iar detaliile vor fi publicate în dezbatere publică, săptămâna viitoare. Întrebat despre finanţare, Dragoş Pâslaru a precizat că aceasta se va realiza în urma rectificării bugetare.
Legea privind creşterea indemnizaţiei pentru mame a fost adoptată în luna aprilie 2016, după mai multe luni de dezbatere şi tensiuni între Parlament şi Guvern. Ulterior promulgării, premierul Dacian Cioloş a menţionat că Guvernul nu are bani pentru astfel de majorări şi a solicitat Parlamentului să indice sursa. În cele din urmă, premierul a venit cu asigurări că legea va fi pusă în aplicare.

Petrom: Litrul de benzină, mai ieftin cu 10% decât în primele luni din 2015

Preţul mediu pe litrul de benzină a fost în primele trei luni ale anului cu 10% mai mic decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce litrul de motorină a fost cu aproape 17% mai ieftin. Astfel, un litru de benzină costa în medie circa 5,3 lei, în timp ce unul de motorină avea valoarea de 5,4 lei, potrivit datelor afişate pe site-ul Petrom.
Potrivit datelor publicate de companie, în primele trei luni ale anului Petrom a vândut cu 4% mai multe produse rafinate, pe segmentul cu amănuntul creşterea în volume fiind de 3%. La nivel consolidat, OMV Petrom a înregistrat în primele trei luni ale anului vânzări de 3,5 miliarde de lei, cu 17% mai mici comparativ cu perioada similară din 2015 şi un profit net de 288 milioane de lei, în scădere cu 17%. Profitul a fost generat aproape în totalitate de segmentul de rafinare şi marketing, potrivit companiei.

Ce industrii suferă odată cu creşterea salariului minim

Forţa de muncă este relativ ieftină în industriile orientate spre export, dar avem industrii care întâmpină probleme odată cu creşterea salariului minim, pe fondul scăderii productivităţii, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank. ”Creşterea i-a dus în zona în care nu mai au competitivitate, iar productivitatea s-a evaporat. Creşterea sustenabilă a veniturilor este susţinută de productivitate”, a afirmat Ionuţ Dumitru. În opinia lui, creşterile foarte mari de salarii în sectorul bugetar încurajează creşterile salariale din sectorul privat, iar multe companii se plâng de lipsa forţei de muncă calificată. ”E nefiresc să ai salarii în mediul bugetar mai mari decât în mediul privat”, a comentat economistul.
În ceea ce priveşte TVA, se remarcă o scădere ”masivă” a încasărilor, undeva la 10-15%. ”Cifrele februarie-martie cam pe acolo au fost, iar aprilie a fost mai slab decât aşteptările. Aprilie ar putea ridica nişte semne de întrebare, la celelalte luni nu e nimic spectaculos”, a mai spus Ionuţ Dumitru. El este de părere că pachetul economic de stimulare financiară a fost dezechilibrat, având prea mulţi stimuli pentru consum şi prea puţini pentru partea de ofertă internă. ”Reducerea agresivă de TVA s-a văzut în importuri mai mari şi foarte puţin în oferta internă, care nu e capabilă să acopere cererea de bunuri de consum”, a conchis economistul de la Raiffeisen.

Doar 3,5% dintre afacerile noi sunt înfiinţate de foşti manageri

Aproximativ două treimi (62%) dintre afacerile nou-înfiinţate dintr-un an sunt create de către foşti muncitori calificaţi şi necalificaţi, o treime (34,5%) sunt pornite de ingineri şi doar 3,5% aparţin foştilor manageri, potrivit datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică. „Avem multiple exemple de angajaţi care au afaceri proprii: un muncitor are o pensiune şi un magazin, un fost lider de sindicat, tehnician, şi-a făcut o agenţie de turism, un inginer şi-a făcut o firmă de software împreună cu fiul său, iar recent, un muncitor care lucra ca şofer a demisionat pentru că şi-a făcut o afacere în domeniul transportului. Am avut şi un director de mecanizare care şi-a făcut firmă de termopane“, a spus Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorului de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.
Acesta a mai precizat că angajaţii sunt încurajaţi să intre în antreprenoriat şi de faptul că au un loc de muncă stabil şi un venit fix care le permite să obţină un credit pentru o investiţie iniţială şi astfel prind curaj să intre în afaceri. Anual, se înfiinţează câte circa 100.000 de firme noi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar „soldul“ total a ajuns la 630.000 de companii active.
În 1995, anul pentru care există cele mai vechi statistici privind distribuţia firmelor noi în funcţie de profesia anterioară a antreprenorului, 83% dintre firmele noi erau înfiinţate de foşti muncitori (iar dintre acestea 61% erau înfiinţate de muncitori necalificaţi), 16,5% de către cei care aveau profesii tehnice şi numai 0,5% de către foşti manageri. În 2012, ponderea managerilor deveniţi antreprenori a fost cea mai ridicată, ajungând la 6,2%.
De regulă, o parte dintre cei care intră în antreprenoriat copiază modelul de business al companiei pentru care lucrează sau devin furnizori ai fostului angajator. Totodată, există şi situaţii în care emigranţii români care au lucrat mulţi ani în străinătate şi-au deschis, la întoarcerea în ţară, o afacere în acelaşi domeniul în care au lucrat peste graniţe.

La Timişoara e nevoie de 20.000 de oameni, pe care firmele nu-i găsesc

Deşi judeţul Timiş este al treilea contributor la bugetul statului, după Bucureşti şi judeţul Ilfov, municipiul Timişoara nu are o centură ocolitoare, iar acest lucru se vede în accesul la forţa de muncă, a declarat Bogdan Cocian, director general Elba SA. ”La Timişoara e nevoie de 20.000 de oameni, pe care firmele nu îi găsesc. E şomaj negativ. Pierdem business pentru că nu avem resurse umane. Pachetul de mobilitate gândit de guvern este bun, dar până la aprobarea lui ar trebui să fim lăsaţi să accesăm piaţa de muncă din vecini, din Serbia de exemplu”, a reclamat Bogdan Cocian. Directorul Elba a explicat că în acest moment nu există o procedură legală care să permită accesul la piaţa de muncă din Serbia. Cetăţenii sârbi au nevoie de viză de lucru, de dosar la Ministerul Muncii şi un salariu de încadrare minim pentru angajări din afara UE peste nivelul de competitivitate. Producătorul are nevoie de 100 de oameni, salariul mediu brut în companie depăşind 2000 lei. Elba, producător important de corpuri de iluminat, are o cifră de afaceri de 45 mil euro şi 1050 de angajaţi, având o vechime de 95 de ani pe piaţa locală.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.