Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Şefii băncii centrale pot rămane fără imunitate

Ziarul de Vrancea
16 mai 2016 538 vizualizări
Deputatul Daniel Zamfir vrea anularea imunităţii membrilor CA al BNR

Deputatul Daniel Zamfir va depune în Parlament un proiect de lege pentru anularea imunităţii membrilor CA al BNR, susţinand că nu este normal să existe o categorie de funcţionari publici care să nu răspundă nici civil, nici penal pentru ceea ce fac. "Vreau să se aborge articolul 25, aliniatele 3 şi 4, potrivit căruia cei din Consiliul de Administraţie al BNR şi cei care sunt la Supraveghere nu răspund nici civil, nici penal, indiferent de ceea ce fac. Eu cred că asta excede cadrul constituţional", a declarat deputatul PNL Daniel Zamfir. El a spus că a discutat deja cu colegii liberali, urmand ca, în perioada următoare, să aibă o discuţie şi cu deputaţii social-democraţi pentru a-i susţine demersul. "Nu cred că poate ca acest lucru să existe în vreo lege din Romania, ca nişte funcţionari publici să nu răspundă nici civil, nici penal, indiferent de ceea ce fac. Mai este ceva - în cererea de reexaminare pe care preşedintele a trimis-o, cu privire la Comitetul Macroprudenţial. Acolo, la articolul 11, aliniatul 2, care este copy/paste din Statutul BNR, se spune că membrii acelui Comitet de Macroprudenţialitate nu răspund nici civil, nici penal indiferent de ceea ce fac. Preşedintele spune foarte clar, de aceea ne şi solicită reexaminarea, că se instituie o categorie a funcţionarilor publici care sunt deasupra legii", a mai spus Zamfir. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut la începutul lunii aprilie Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, considerand că mai multe prevederi ale actului normativ sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.  Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional - Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a Romaniei, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. ''Art. 11 alin. (2) din legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă şi penală persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne'', a atenţionat preşedintele.

Aproape toţi comercianţii vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

Comercianţii care înregistrează o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro pe an vor fi obligaţi să îţi instaleze POS-uri odată cu intrarea în vigoare, din 20 mai, a legii cash back, care le permite acestora să deburseze numerar la cererea clienţilor deţinători de carduri. "Dorim să reafirmăm că nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de băncile acceptatoare. Pentru ca implementarea să fie cat mai eficientă şi rapidă, MasterCard îşi anunţă disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri pană la finele anului. Legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precădere în mediul rural, accelerand educarea graduală a comunităţilor asupra utilizării cardurilor", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Romania şi Moldova al MasterCard.  Legea adoptată săptămana trecută de Camera Deputaţilor prevede şi introducerea obligativităţii de acceptare a plăţilor cu cardul pentru comercianţii cu afaceri de peste 10.000 euro anual, un prag semnificativ mai scăzut faţă de cel actual de 100.000 de euro.

Vin 350 de milioane euro de la UE pentru proiecte integrate anti-sărăcie

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) deschide luni oficial pe platforma MySMIS primele două apeluri de proiecte care îşi propun reducerea sărăciei în comunităţile marginalizate, suma totală lansată fiind de 350 milioane de euro. Apelurile abordează problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educaţie, locuire, sănătate, servicii sociale şi anti-discriminare, adresate atat celor mai săraci copii, cat şi familiilor lor, informează MFE prin intermediul unui comunicat de presă.  Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, partenerii sociali şi societăţile comerciale care doresc să aplice au la dispoziţie două linii de finanţare separate: Obiectivul Specific 4.1. – Dezvoltare locală integrată (DLI 360o) în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinand minorităţii rome şi Obiectivul Specific 4.2. – Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate (indiferent de dimensiunea populaţiei de etnie romă). Concret, autorităţile locale şi/sau organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale identifică o comunitate marginalizată şi propun un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului. Bugetul maxim poate fi de 6 milioane de euro.  Potrivit aceleiaşi surse, Ministerul Fondurilor Europene va evalua proiectele depuse din perspectiva analizei la faţa locului şi a măsurilor propuse de promotorii proiectelor, grila de punctaj ''încurajand o abordare complexă, care să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor din comunităţile sărace''.  ''Pe de o parte, activităţile de proiect nu mai pot fi formulate din birou, ci trebuie construite pornind de la nevoile comunităţii, de la faţa locului. Prin ceea ce lansăm astăzi, Ministerul Fondurilor Europene propune o schimbare în modul în care statul roman tratează problema sărăciei: nu doar acţiuni sectoriale făcute din perspectiva unei agenţii guvernamentale şi doar în aria sa de competenţă, ci finanţăm acţiuni care pun la o un loc mai multe surse ale sărăciei (condiţii proaste de locuire, abandonul şcolar, lipsa de acces la sănătate, etc) şi vin cu soluţii pentru toate în acelaşi timp, punand comunitatea în centrul intervenţiei. (...) Noi am creat cadrul, acum aşteptăm ca promotorii de proiecte, autorităţi şi ONG-uri, să lucreze la firul ierbii, să analizeze cauzele sărăciei din comunitatea lor şi să propună soluţii bune. Evaluarea proiectelor va începe de la 1 iulie, deci este timp pentru o analiză serioasă şi vorbit cu oamenii din comunităţi, pentru a acoperi nevoile lor reale'', a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.  Ministerul Fondurilor Europene a organizat săptămana trecută o consultare publică şi a decis să emită un corrigendum care va clarifica unele dintre observaţiile participanţilor – de pildă se permite participarea la aceste call-uri a comunităţilor din localităţi incluse în strategiile de dezvoltare locale depuse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Totodată, MFE a decis organizarea a opt sesiuni de informare, una în fiecare regiune de dezvoltare, pentru a discuta cu autorităţile locale şi judeţene şi partenerii sociali condiţiile noii abordări.

PayU Romania: Sunt undeva la 400.000 de plătitori frecvenţa online cu cardul

Plăţile cu cardul reprezintă în Romania 10% din totalul plăţilor din e-commerce, incluzand plăţile simple cu cardul şi plăţile în rată fără dobandă, a declarat ieri, la ZF Mobilio 16, Marius Costin, Country Manager PayU Romania. El a adăugat că 1% reprezintă celelalte metode, precum wire transfer, e-transfer, internet banking, iar 89% reprezintă în continuare cash on delivery(ramburs –n.red.)  "Deşi creşterea plăţilor de pe dispozitive mobile a crescut în ultimii cinci ani, încă este loc de creştere în zona aceasta. În momentul de faţă ecommerce reprezintă2,9% din total retail. Dacă luăm 10% care reprezintă plăţile online cu cardul, iar dacă ne gandim că şi din acestea doar 30% sunt de pe dispozitivele mobile, nu putem vorbi de un efect de masă, încă este loc pentru o explozie în domeniu”, a spus Costin. În opinia lui, există un nucleu de utilizatori frecvenţi de plată cu cardul online, undeva la 400.000 în Romania. Baza de plătitori cu cardul este mai mare, dar numai 400.000 plătesc recurent. Utilizatorii din mediul urban sunt mai educaţi la acest capitol. Peste 50% dintre plăţi vin din Bucureşti. În primul trimestru, plăţile cu cardul au crescut cu 61%, ceea ce reprezintă de două ori media creşterilor din anii trecuţi. Plăţile cu cardul de Black Friday au fost ca medie în jur de 20%

„În 2015 piaţa de mobile a crescut din toate punctele de vedere”

Una dintre tendinţe principale pe piaţa de mobil în anul 2015 faţă de anul 2014 este creşterea accelerată a conexiunilor 4G, iar a doua tendinţă este mişcarea utilizatorilor dinspre prepay spre post-pay, a declarat ieri Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, în cadrul conferinţei ZF Mobilio 16. "O a treia tendinţă este legată de creşterea gradului de utilizare a serviciilor mobile, pe toate segmentele, inclusiv ca număr de SMS-uri sau roaming", a spus Marinescu. El a precizat că traficul pe fix reprezintă încă 97% din totalul internetului folosit. Porţiunea internetului mobil este încă relativ mică. "Avem aproximativ 14,7 milioane de conexiuni active în bandă largă, o creştere de 22%. Pe 4G avem 2,7 milioane, o creştere de 243%. Creşterea conexiunilor pe bază de abonamente a ajuns la 9 milioane, adică o creştere de 40%, iar pe cartelele prepay avem 5,7 milioane, o creştere de numai 1%", a detaliat Marinescu. De asemenea, numărul de utilizatori de telefonie mobilă s-a păstrat relativ constant, însă se vede o creştere a utilizării pe bază de abonament. Există aproximativ 10,7 mil. de utilizatori, o creştere de 8,3%, iar pe bază de cartele preplătite, o scădere de 4,7%, la 12,5 milioane.

Profitul Nuclearelectrica s-a majorat cu 89%

Compania Nuclearelectrica a ra¬por¬tat un profit net de aproape 67 mil. lei în pri¬mul trimestru, în creştere cu 89% faţă de primele trei luni din 2015. În acelaşi interval, compania şi-a redus cheltuielile cu 14,4%, la 378,45 milioane de lei. Veniturile din exploatare au înregistrat o scădere de doar 2,3%, ceea ce înseamnă că au ajuns la 457,7 milioane de lei, iar veniturile financiare au crescut cu aproape 28%, pană la 10,3 milioane de lei. Societatea a vandut în pri¬mul trimestru din 2016 energie electrică în cuantumul a 2,8 milioane de MWh pentru 456,17 milioane de lei. Preţul mediu de vanzare al energiei electrice a fost de 162,77 lei per MWh. Investiţiile se ridică la suma de 9,07 milioane de lei, dintre care 4,23 milioane de lei pentru modernizarea unei staţii de tratare a apei. Pentru proiectul privind dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 au fost cheltuite 505 milioane de lei pană la data de 21 martie 2016, restul de imobilizări pană la valoarea de 832 de milioane fiind în curs de execuţie.

Afacerile din comerţ au crescut în martie cu 8,3%

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şimotociclete) a crescut în martie faţă de luna similară a anului trecut cu 8,3%, ca serie brută, şi cu 5,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Evoluţia ascendentă a fost determinată, ca serie brută, în special de creşterea comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (plus 24,3%), comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (plus 13,9%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (plus 13,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (plus 12,1%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare (plus 10,8%) şi comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (plus 9,4%).  Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-2,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-0,7%). Comparativ cu februarie, afacerile din comerţ au crescut ca serie brută cu 18,7% şi au scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.



















































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.