Industria IT cere extinderea unor facilităţi fiscale
Oamenii de afaceri cer extinderea facilităţilor fiscale aplicate în sectorul IT şi la alte categorii de angajaţi, nu doar la absolvenţii cu studii superioare în domeniu, pentru a susţine dezvoltarea industriei de software, pe fondul diferenţei tot mai mari dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Astfel, companiile din sectorul IT ar putea să angajeze persoane fără studii superioare sau fără studii de specialitate în acest domeniu care să intre în categoria persoanelor scutite de la plata impozitului pe venit de 16% - cu condiţia ca aceştia să fi absolvit o formă de învăţământ acreditată la data eliberării diplomei, conform unei propuneri înaintate Ministerului Comunicaţiilor de reprezentanţii grupului de lucru pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României
Pe lângă eliminarea criteriilor legate de studii, cele mai importante modificări pe care le vor oamenii de afaceri sunt încadrarea personalului pentru care angajatorul beneficiază de scutirea de impozit în funcţie de o serie de activităţi, dar şi flexibilizarea condiţiilor pentru start-up-urile din IT care vor să beneficieze de scutirea impozitului pe venit. "Încă din faza de concept, start-up-urile au nevoie de resurse de top din piaţă: pot fi antreprenorii înşişi, dar, de cele mai multe ori, ar trebui să poată forma cele mai bune echipe, printr-un acces egal la resurse cu celelalte companii deja în piaţă. Impresia generală este că un start-up se construieşte doar prin muncă antrepenorilor, pe care o presupunem gratuită, nesalarizată. Acest lucru a fost adevărat mai de mult în România, dar astăzi nu mai reprezintă realitatea. Sau avem impresia că într-un start-up cei care fac dezvoltarea sunt începători, deci costă puţin. E o imagine greşită", a declarat Florin Talpeş, CEO-ul Bitdefender.
Astfel, ar putea fi scutiţi de la plata impozitului pe venit toţi angajaţii care lucrează în 41 de tipuri de activităţi grupate în şase capitole mari: implementare software, suport software, reutilizare software, context tehnic, context proiect şi context organizaţie.
Florin Talpeş suţine că start-up-urile ar trebui să fie unul din cele mai importante motoare ale creării de noi produse şi servicii în piaţă.
În opinia lui, start-up-urile trebuie să poată folosi cei mai performanţi oameni din piaţă, iar în prezent, pentru ca un start-up să aibă şanse de succes rezonabile, trebuie să facă rapid rost de finanţare (organic sau din fonduri, economiile întreprinzătorilor, ale familiei, ale prietenilor, finanţate prin business angels sau fonduri de investiţii etc.) pe care să o folosească şi pe activităţi de dezvoltare de soluţii/servicii (R&D).
Ce angajatori pierd cel mai mult din creşterea salariului minim
Salariul minim pe economie a crescut de la 1.050 lei brut la 1.250 lei brut începând cu data de 1 mai 2016, o măsură de care se vor bucura în jur de 1,1 milioane de români care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. "Mă aştept ca angajatorii care au angajaţi cu salarii mari să nu majoreze salariile la toată lumea. În mod evident angajatorii trebuie să se conformeze cu această lege. Istoria a arătat că odată cu creşterea salariului minim printr-o lege, vor creşte şi numărul de angajaţi cu salarii minime, ceea ce înseamnă că cei care au salariul în jur de 1.250 lei să nu beneficieze neapărat de o creştere salarială", a spus Mădălina Racoviţan, partener Consultanţă Fiscală în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.
Companiile cele mai afectate de această măsură legislativă vor fi cele care folosesc forţă de muncă necalificată, cum se întâmplă în construcţii, agricultură sau confecţii, potrivit Mădălinei Racoviţan. Un salariu minim pe economie de 1.250 lei brut înseamnă că salariatul va primi în mână 925 lei, pentru care angajatorul cheltuie 1.538 lei per salariat. "Factorul taxării e important de luat în calcul în această poveste, mă aştept ca IMM-urile să fie mai afectate ca multinaţionalele. Pentru anumite sectoare, mă aştept să fie o problemă. Cei mai afectaţi vor fi cei care folosesc forţa de muncă mai puţin calificată cum ar fi construcţiile, agricultura sau confecţiile", a spus Racoviţan, explicând că sunt necesare adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală, pentru că aproximativ 60% din salariul minim merge către angajat şi 40% către stat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
