MOZAIC STIRI ECONOMICE:Sectorul IT are nevoie de 14.000 de absolvenţi pe an
„Scăderea impozitului cu 16% pentru profesorii de informatică i-ar putea face pe mai mulţi absolvenţi de informatică şi calculatoare să găsească atrăgătoare meseria de profesor, ceea ce implică mai mulţi candidaţi pentru poziţiile de profesor şi asistent. Noi, ca facultate, (dar similar şi în cazul celei de Automatică şi Calculatoare) am avea mai mulţi profesori, mai motivaţi şi prin urmare am putea să creştem (chiar să dublăm) numărul de studenţi şi de absolvenţi. Momentan, numărul profesorilor nu ne permite să creştem numărul de studenţi. Avem 36 de titulari la noi şi 1.600 de studenţi. Cu 80 de titulari am putea avea un număr dublu de studenţi“, a spus Lenuţa Alboaie, prodecan al Facultăţii de Informatică din cadrul Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi, instituţie care generează anual câte 300 de absolvenţi pe piaţa muncii.
În prezent, un tânăr absolvent de informatică are un salariu de 4 – 5 ori mai mare dacă se angajează la o firmă de IT decât dacă s-ar angaja în mediul universitar. Salariile angajaţilor din industria IT au crescut cu un ritm foarte accelerat în ultimii ani. În luna februarie a acestui an, salariul mediu în sectorul serviciilor informatice a ajuns la valoarea de 5.148 de lei net pe lună, fiind de 2,6 ori mai mare decât salariul mediu la nivel naţional, potrivit datelor pentru luna februarie de la Instititul Naţional de Statistică.
Companiile IT au nevoie acută de programatori, dar piaţa este limitată în resurse (facultăţile IT generează circa 7.000 de absolvenţi pe an, dar nevoia din industrie este dublă) şi de aceea încearcă să atragă angajaţii de la firmele concurente pe pachete salariale mai mari.
Proiect: Condiţii dure pentru străinii care vor să cumpere terenuri agricole în România
Străinii pot cumpăra terenuri agricole în România doar dacă îndeplinesc o serie de condiţii, cum ar fi să le păstreze destinţia, să aibă un procent mare de angajaţi români sau să nu aibă activităţi cu companii offshore, potrivit unui proiect de lege susţinut de 23 de parlamentari PNL. Astfel, străinii pot cumpăra terenuri agricole în România dacă le folosesc pentru culturi agricole în maximum şase luni de la cumpărare şi le păstrează destinaţia, nu au datorii la fisc nicăieri, sunt în asociaţii cu capital românesc de minimum 30%, au angajaţi români în proporţie de 60% în management şi 90% forţă de muncă, nu au activităţi cu companii offshore şi prezintă garanţii că protejează mediul şi respectă legislaţia, se arată în proiectului de lege. "Prin prezentul proiect de lege propun introducerea unui filtru pentru achiziţia de terenuri agricole în România, reprezentat de o serie de condiţii care trebuie îndeplinite de cumpărător. Fără a împiedica dreptul unui cetăţean european de a cumpăra suprafeţe agricole, criteriile impuse ar garanta protejarea mediului, egalitatea de şanse între agricultorii autohtoni şi cei europeni, precum şi respectarea obligaţiilor fiscale către statul român", spune deputatul PNL Daniel Gheorghe, în expunerea de motive.
Gheorghe afirmă că aderarea la Uniunea Europeană a presupus şi liberalizarea vânzării terenurilor agricole, lucru care "a produs şi efecte adverse nedorite de legiuitor", adică s-a "pierdut din vedere protejarea fermierului român". De asemenea, legiuitorul consideră că prin acest proiect de lege se previne eludarea legislaţiei în vigoare şi interesului cetăţenilor români, însă se respectă şi legislaţia europeană, adică drepturile cetăţenilor europeni de a cummpăra terenuri agricole în România nu sunt încălcate.
Proiectul, aflat în dezbatere publică pe site-ul Senatului, este susţinut de 23 de parlamentari PNL şi doi independenţi. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Uniunea Europeană vrea măsuri mai dure împotriva evaziunii fiscale
Uniunea Europeană vrea un nou set de măsuri pentru a descuraja evaziunea fiscală, în condiţiile în care mai multe partide populiste susţin că guvernele închid ochii la inegalităţile din economia mondială, şi se folosesc de scandalul Panama pentru a-şi demonstra teoria, scrie Bloomberg.
Impulsionaţi de "revoltele" populare de peste tot din Europa în urma informaţiilor făcute publice în scandalul Panama, miniştrii europeni au arătat un front comun în lupta împotriva evaziunii fiscale si vor o nouă
lege pentru paradisurile fiscale şi pentru transparenţa fiscală. "Riscul ascensiunii populismului este extrem de ridicat, mai ales dacă nu acţionăm destul de decisiv sau destul de rapid pentru a face o schimbare", a spus Michel Sapin, ministrul francez de finanţe. Scandalul de luna aceasta, prin care milioane de documente păstrate secrete au fost expuse, arătând unde îşi ţin averile zeci de oameni de afaceri si politicieni, a reprezentat ocazia perfectă pentru grupurile populiste să câştige popularitate.
Obama: Brexitul ar însemna 10 ani până la un nou tratat cu SUA
Preşedintele american Barack Obama a anunţat că ar dura până la 10 ani ca Marea Britanie şi Statele Unite să negocieze o nouă înţelegere comercială, în cazul în care britanicii votează pentru Brexit, scrie Bloomberg. ”Marea Britanie nu va putea negocia un acord cu Statele Unite mai rapid decât cu Uniunea Europeană. Nu ne vom abandona eforturile să negociem cu cel mai mare partener comercial, dar poate dura până la 5, 10 ani să reuşim să finalizăm ceva”, a spus Obama către BBC.
Remarcile preşedintelui sunt cele mai detaliate, de până acum, ca argument că Brexitul ar afecta puternic economia Marii Britanii.
Volkswagen a pus deoparte 16,2 miliarde de euro pentru scandalul emisiilor
Volkswagen şi-a dublat provizioanele pentru scandalul emisiilor, în urma celei mai mari pierderi din istoria industriei germane producătoare de maşini, în timp ce se luptă cu impactul financiar la crizei, scrie Bloomberg.
VW a pus deoparte 16,2 miliarde de euro pentru a acoperi costurile scandalului fraudei emisiilor, faţă de 6,7 miliarde de euro cât avea înainte.
Cel mai mare producător la nivel mondial şi-a redus dividendele anuale cu 97%, la 17 cenţi per acţiune, cel mai jos nivel din anul 2000. Acţiunile VW au reuşit însă să îşi revină cu 45% faţă de minimul atins în octombrie, după izbucnirea scandalului. ”Criza curentă are un impact major asupra poziţiei financiare a Volkswagen”, a spus CEO Matthias Muller, adăugând că ”repercusiunile nu sunt cuantificabile”.
Energia verde a generat anul trecut 12,5% din producţie
Energia verde a generat, anul trecut, 12,5% din producţia totală a României, prin intermediul turbinelor eoliene, panourilor solare şi centralelor pe biomasă, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat vreodată pe piaţa locală. Energia verde a generat probabil una dintre cele mai puternice transformări în peisajul energetic autohton, în ultimii şase ani, cu investiţii totale de peste 6 miliarde de euro, atrase în acest sector pe baza unei scheme de sprijin extrem de generoase. Practic, în 2006, România nu avea nicio turbină instalată, în timp ce acum a ajuns la circa 1.500 de „mori de vânt“ şi la hectare întregi plantate cu panouri solare.
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, în 2006, cărbunii asigurau 42% din producţia de energie, în timp ce energia nucleară avea o pondere de 9%, în contextul în care la Cernavodă funcţiona un singur reactor. La acel moment, România nu avea nicio turbină eoliană montată. În 2010, circa 42% din toată energia produsă în România se baza pe cărbuni, în timp ce Nuclearelectrica avea o contributie de 19%. Anul trecut, numai 27% au mai venit din cărbuni, energia verde ajungând la o pondere de 12,5%, iar energia nucleară de 18,2%.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
