Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Numărul falimentelor a urcat cu 37%

Ziarul de Vrancea
11 apr 2016 366 vizualizări
„Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască", se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă KeysFin

Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu peste 2000 de societăţi faţă de 2014, aproape 7450 societăţi fiind în această situaţie, potrivit unui studiu realizat de KeysFin. "La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii romanilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască", se arată într-un comunicat al firmei de business information şi credit management. Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor. "Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decat în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative", spun analiştii KeysFin. De asemenea, 355 de firme din comerţul cu amănuntul se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decat în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment. "Comerţul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia romanească, însă comportă şi riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurenţa acerbă influenţează decisiv evoluţia companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unităţi mici, firme cu un singur spaţiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reuşit să facă faţă concurenţei marilor jucători din domeniu care vin cu preţuri de dumping, cu oferte promoţionale, cu un marketing agresiv", explică analiştii KeysFin. Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97). Cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. "Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decat una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, pană la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business", spun analiştii. În topul oraşelor, Bucureştiul se află pe primul loc, cu 1402 firme în faliment, dublu faţă de anul precedent. Pe judeţe, cea mai rea situaţie se regăseşte în Maramureş (428), urmat de Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

Salariul nu este pe primul loc în aşteptările tinerilor legate de un nou job

Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori, în condiţiile în care salariul nu este cel mai important, nici singurul aspect pe care îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă, arată un studiu realizat de compania Smartree. Potrivit acestora, generaţia Millennials, sau generaţia Y, se diferenţiază de generaţia X (părinţii lor) în ceea ce priveşte decizia de a accepta un job, prin mai multe aspecte: în primul rand, tinerii Millennials au dorinţa de a promova cat mai repede, neavand răbdarea necesară parcurgerii tuturor etapelor de evoluţie profesională şi, acelaşi timp, îşi manifestă dorinţa de a dezvolta abilităţi de lideri. În al doilea rand, sunt cu un pas în faţă comparativ cu generaţia anterioară, datorită familiarităţii Internetului şi a canalelor de socializare online, cu care practic au crescut. "Accesul la mediul online le permite să fie mult mai informaţi despre companiile din piaţă, să fie mai comunicativi şi creativi decat generaţiile anterioare. În plus, cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi la noi provocări şi îşi asumă fără rezerve implicarea în proiecte pentru care încă nu sunt pregătiţi profesional", spune Raluca Peneş, HR Coordinator, Smartree. Tinerii Millennials au o viziune complexă asupra vieţii în general şi a carierei în particular. Pe de o parte, pentru ei, ideea de echilibru este esenţială, timpul liber şi posibilitatea de a practica hobby-urile fiind foarte importante. Pe de altă parte, îşi doresc să lucreze în companii cu a căror cultură şi valori să se poată identifica, pentru a simţi că efortul lor are un sens. De aceea, companiile angajatoare trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte în strategia lor de recrutare. Pachetul salarial şi cel de beneficii trebuie să fie unul destul de motivant şi complex.

Rata anuală a inflaţiei a atins în martie un nou minim istoric, de -3%

Rata anuală a inflaţiei a fost în martie de -3%, faţă de aceeaşi lună din 2015, consemnand un nou minim istoric, potrivit datelor comunicare luni de Institutului Naţional de Statistică. În februarie inflaţia a fost de -2,7%, faţă de februarie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) scăderea din martie a fost de -2,4%."În luna martie 2016, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu martie 2015, este de 58,8%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 24,6%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 16,6%", se arată într-un comunicat remis luni de INS. Rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni (aprilie 2015 - martie 2016) este de -1,4%, faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2014 - martie 2015), calculată pe baza IPC. Rata medie lunară a inflaţiei în primele trei luni a fost de -0,3%, faţă de 0,4% în perioada similară de anul trecut. Faţă de ianuarie, preţurile de consum au înregistrat un avans de 0,1%, în condiţiile în care la mărfurile alimentare s-a raportat o scădere de 0,01%, iar cele nealimentare un plus de 0,2%.

Exporturile avansează mai încet faţă de importuri

Exporturile au crescut în luna februarie cu 9,5%, la 4,81 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat 13,4%, la 5,42 miliarde euro, deficitul comercial totalizand 611 milioane euro, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică. În ianuarie, exporturile marcaseră o scădere de 1,6%, în timp ce importurile urcaseră cu 3,1%, faţă de aceeaşi lună din anul precedent. În primele două luni din 2016, exporturile s-au cifrat la 8,92 miliarde euro, în creştere cu 4,1%, iar importurile la 9,9 miliarde euro, cu un plus de 8,5%, deficitul balanţei comerciale fiind de 993 milioane euro, cu 428 milioane euro peste cel din perioada similară a anului trecut. Din totalul exporturilor, piaţa intracomunitară (UE28) a avut o pondere de 76%, iar la importuri de 78%. Potrivit INS, cele mai mari ponderi în exporturi şi importuri au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (48% la export şi 37,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,2% la export şi respectiv 31% la import), în timp ce produsele agroalimentare, băuturi şi tutun au reprezentat 7,8% la exporturi şi 8,4% la importuri.

Federal Mogul deschide o nouă fabrică în Romania

Federal Mogul a extins investiţia în uzina de plăcuţe de frană, cumpărată de la Honeywell, un total de aproape 60 de milioane de euro, la care se adaugă investiţia în noua fabrică de ştergătoare auto care a generat 250 de noi locuri de muncă. În cadrul deschiderii noii fabrici, programată pentru joi, 14 aprilie, va participa premierul Dacian Cioloş. Federal-Mogul Motor¬parts, divizie a Federal-Mogul Holdings Corpo¬ra-tion, a demarat în aprilie anul trecut construirea unei noi fabrici la Plo¬ieşti unde va produce ştergă¬toare auto. Noua fabrică este am¬pla¬sată în Ploieşti West Park, alături de fabrica de plăcuţe de frană a companiei americane. Inves¬tiţia în fabrica de plăcuţe a fost iniţial demarată de grupul american Honeywell, care însă a vandut divizia de materiale pentru sistemul de franare (Honeywell Friction Materials) către Federal Mogul pentru 155 mil. dolari, tranzacţie finalizată în a doua parte a anului trecut, iar parte a tranzacţiei a fost şi fabrica de la Ploieşti.

Radu Crăciun este noul preşedinte BCR Pensii

Radu Crăciun a fost validat ca preşedinte şi director general al BCR Pensii de ASF la începutul lunii aprilie, după ce timp de doi ani a ocupat funcţia de economist-şef şi director de Cercetare în cadrul Băncii Comerciale Romane. "Mă bucur că am posibilitatea de a folosi la un alt nivel experienţa acumulată în cei 6 ani în care am contribuit la consolidarea sistemului de pensii private din Romania. Sunt onorat să mă alătur colectivului din BCR Pensii, o echipă de oameni foarte valoroşi, împreună cu care îmi propun să rămanem un jucător activ şi un partener de încredere, pe termen lung, pentru clienţii noştri", a declarat într-un comunicat Radu Crăciun, Preşedinte şi Director General BCR Pensii. Cele două fonduri de pensii private administrate de BCR Pensii (Pilon 2 şi Pilon 3) aveau la sfarşitul lunii februarie o valoare a activelor nete administrate de 1,78 mld lei, în creştere cu circa 26,7% faţă de luna februarie 2015 şi administrau conturile de pensie privată a 667.896 participanţi. Activele fondului de Pensii Facultative BCR Plus au crescut în februarie cu 19,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce numărul de participanţi a ajuns la 116.203 (cu cca. 16% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015).

Cel mai mare fond de investiţii din lume se retrage din Japonia

Investitorii străini s-au retras de pe bursa din Tokyo, încă din primele zile ale lui 2016, trendul ajungand deja la a 13-a săptămană consecutivă, cel mai mare şir de retrageri din 1998, scrie Bloomberg. Traderii de peste ocean au vandut 46 de miliarde de acţiuni, în condiţiile în care rapoartele economice s-au deteriorat, măsurile de stimulare a economiei luate de Banca Japoniei s-au întors împotriva lor, iar creşterea yen-ului a pus presiune puternică pe exportatori. Printre numele sonore care şi-au arătat intenţia de a-şi retrage investiţiile din Japonia se numără şi fondul american Black Rock. Indicele de referinţă Topix a scăzut cu 18% în 2016, cea mai mare scădere din lume în afară de Italia. Pierderea încrederii străinilor ar fi o lovitură pentru primul ministru japonez, din moment ce companiile de investiţii străine sunt cei mai activi traderi din piaţă.




















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.