Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Comisia Europeană investighează anularea datoriilor Oltchim

Ziarul de Vrancea
8 apr 2016 325 vizualizări
Instituţia consideră îngrijorător faptul că procesul de privatizare al companiei Oltchim poate duce la o continuitate economică între Oltchim şi viitorul cumpărător

Comisia Europeană a deschis "o investigaţie aprofundată" pentru a verifica dacă anularea datoriilor de către statul roman şi continuarea aprovizionării Oltchim de către întreprinderi de stat, în pofida deteriorării situaţiei financiare a acesteia, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia Europeană va examina acumularea datoriilor faţă de Autoritatea romană pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), anulările de datorii de către Autoritatea romană pentru Administrarea activelor Statului (AAAS) şi diferite întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar. De asemenea, CE va investiga sprijinul acordat Oltchim de către două societăţi de stat, CET Govora şi Salrom, care "în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat să aprovizioneze compania cu energie electrică, abur şi soluţii saline". În cazul în care Comisia va concluziona că Oltchim a primit ajutoare de stat, aceasta va evalua dacă ajutorul ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare. "În urma dificultăţilor economice întampinate de societatea Oltchim şi a anulării datoriilor publice ale acesteia, trebuie să verificăm dacă un creditor privat ar fi acceptat să acţioneze în acelaşi mod. Datorită recentei sale reorganizări, situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit, iar Romania speră să găsească un nou investitor. Obiectivul nostru este de a facilita un viitor sustenabil al activităţilor economice ale acestei societăţi, care să nu mai necesite un sprijin suplimentar din partea guvernului", a declarat comisarul european responsabil de politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, potrivit unui comunicat al CE. Singura categorie de ajutoare de care poate beneficia Oltchim este cea de autoare pentru salvare şi restructurare, în cazul în care societatea are un plan de restructurare viabil, aprobat de Comisie, care asigură restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, şi aceasta contribuie la costurile de restructurare, potrivit sursei citate. "Romania nu a notificat Comisiei un plan de restructurare pentru Oltchim. Mai exact, planul de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar are un alt scop şi nu pare a întruni criteriile prevăzute de orientări. Prin urmare, în acest stadiu opinia preliminară a Comisiei este că, dacă se va constata că măsurile supuse investigaţiei constituie ajutoare de stat, acestea nu ar putea fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat", se arată în comunicat. Comisia Europeană consideră îngrijorător faptul că procesul de privatizare al companiei Oltchim poate duce la o continuitate economică între Oltchim şi viitorul cumpărător, dar salută faptul că autorităţile romane şi-au manifestat acum intenţia de a se asigura că procesul nu conduce la o continuitate economică, pentru a evita situaţiile în care un cumpărător ar beneficia de ajutoarele acordate în trecut Oltchim şi ar putea fi obligat să le ramburseze. Oltchim este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din Romania şi din sud-estul Europei. Statul roman deţine un pachet de control de 54,8% în cadrul societăţii. În ianuarie 2013,Oltchim a fost declarată insolventă. De atunci, aceasta a trecut printr-un proces de reorganizare, conform unui plan elaborat de administratorul judiciar (şi aprobat de majoritatea creditorilor Oltchim), vizand plata datoriilor anterioare din încasările pentru o viitoare privatizare. Avand în vedere faptul că preţul de vanzare estimat în eventualitatea unei privatizări nu ar acoperi întreaga datorie, creditorii publici ai Oltchim au acceptat anulări totale sau considerabile ale datoriilor.


INS a revizuit creşterea PIB, pe 2015, de la 3,7% la 3,8%

Produsul intern brut estimat pentru anul 2015 a fost de 712,832 miliarde lei preţuri curente

Produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul patru de anul trecut cu 1,1%, în termeni reali, faţă de trimestrul precedent, avansul pe întregul an fiind de 3,8%, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică. Estimările anterioare indicau o creştere de 3,7% a PIB în 2015. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 3,8% atat pe seria brută cat şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru anul 2015, nefiind înregistrate modificări semnificative, se arată într-un comunicat al INS. În funcţie de datele ajustate sezonier, PIB estimat pentru trimestrul IV a fost de 181,54 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,1% faţă de trimestrul III 2015 şi cu 3,8% faţă de trimestrul IV 2014. Produsul intern brut estimat pentru anul 2015 a fost de 712,832 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,8% faţă de 2014. Volumul valorii adăugate brute totale nu s-a modificat anul trecut, fiind insă înregistrate modificări pe unele ramuri de activitate, respectiv administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţămant, sănătate şi asistenţă socială (plus 0,2 puncte procentuale); informaţii şi comunicaţii (plus 0,1 puncte procentuale); activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,1 puncte procentuale). Volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale. Pe categorii de resurse, agricultura a avut o contribuţie de 4,2% la formarea PIB anul trecut, industria de 23,2%, construcţiile 7,4%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport, hoteluri şi repararea autovehiculelor 15,8%, tranzacţiile imobiliare 8%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2015, între cele două estimări, au înregistrat consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei, de la plus 3,9% la plus 4%, formarea brută de capital fix, de la plus 1,8% la plus 2,1%, importul de bunuri şi servicii, de la plus 3,5% la plus 3,8% şi exportul de bunuri şi servicii de la plus 1,9% la plus 2,3%.

ANAF a majorat plafonul datoriilor făcute publice pentru persoanele fizice

ANAF a majorat cuantumul minim al datoriilor la buget care vor fi publicate pe pagina de internet a instituţiei în 30 aprilie, pentru persoane fizice plafonul fiind ridicat la 1500 lei, de la 100 lei cat fusese stabilit anterior. În cazul marilor contribuabili, plafonul a fost ridicat la 100.000 lei, la contribuabilii mijlocii la 50.000 lei, iar în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv persoane fizice care au obligaţii fiscale restante aferente activităţilor economice desfăşurate independent sau profesiilor liberale limita a fost stabilită la 10.000 lei, a anunţat ANAF.Instituţia anunţase anterior, în februarie, ca va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei, vizandîmbunătăţirea colectării taxelor. În cazul marilor contribuabili plafonul fusese stabilit atunci la 1.500 lei, la cei mijlocii la 1000 lei, iar pentru pentru ceilalţi debitori la 500 lei. Potrivit instituţiei, decizia de ridicare a plafonurilor are la bază prevenirea şi reducerea arieratelor la bugetul general consolidate, precum şi costurile necesare notificării. În perioada următoare, contribuabilii ale căror restanţe fiscale înregistrate trebuie publicate vor primi notificări conţinand cuantumul datoriilor pentru a avea posibilitatea stingerii acestora sau clarificării situaţiei fiscale.

Importurile de lapte brut au crescut cu 50,5%

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare, de către unităţile procesatoare a crescut în primele două luni ale anului cu 10,5%, faţă de perioada similară de anul trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi interval, cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 50,5% (8.516 tone). Cele mai mari creşteri ale producţiei au fost la branzeturi, inclusiv cantitatea de branză obţinută exclusiv din lapte de vacă (90,8% din producţia totală de branzeturi) cu 29,4%, smantană de consum cu 11,1%, lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi alte produse lactate similare) cu 7,5%, lapte de consum cu 2,3% ṣi unt cu 0,5%. În total, volumul de lapte colectat s-a ridicat la 13.128 tone. În februarie, cantitatea de lapte a fost cu 0,7% sub nivelul din ianuarie, dar cu 13,5% peste nivelul din februarie 2015. Importurile de lapte brut au crescut cu 7,1% faţă de ianuarie 2016 şi cu 36,1%, faţă de februarie 2015.

APIA începe plata subvenţiilor

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început vineri efectuarea plăţilor finale către fermieri pentru cererile de plată din Campania 2015, suma totală ridicandu-se la 300 milioane euro. Din totalul de 536.160 de cereri unice, APIA va achita vineri prima tranşă, de 13,6 milioane euro, către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal, a anunţat ieri instituţia. Schemele care se autorizează la plată sunt schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha, plata redistributivă, plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha, plata pentru micii fermieri care au pană la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro şi ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19 euro/ha. Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 respectiv 4,4176 lei pentru un euro. Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza şi plata celorlalte scheme de plăţi directe, ajutoare naţionale tranzitorii şi măsuri de dezvoltare rurală. ”În ceea ce priveşte Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizand la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, pană la plafonul financiar alocat Romaniei în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, pană la data de 30 iunie 2016”, se arată în comunicat. Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Iohannis respinge legea supravegherii macroprudenţiale

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut ieri Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, considerand că mai multe prevederi ale actului normativ sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional - Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a Romaniei, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Şeful statului subliniază că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Astfel, potrivit actului normativ, pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a Romaniei şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (art. 4 alin. (1) din lege).

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la Porturile Maritime

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibila încălcare a legii concurenţei de către Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa”, legată printre altele de impunerea unor tarife şi chirii inechitable. ”Investigaţia vizează mai multe fapte ce pot constitui abateri de la reglementările din domeniul concurenţei”, se arată într-o informare trimisă vineri de Consiliul Concurenţei. Astfel, investigaţia va analiza comportamentul Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa privind o posibilă condiţionare a accesului la infrastructura de transport naval, de acceptarea unor termeni comerciali cum ar fi impunerea unor tarife/chirii de utilizare a domeniului portuar posibil inechitabile, fără o fundamentare justificată de considerente de ordin economic, precum şi a unei clauze de trafic anual de marfă. De asemenea, va fi evaluată condiţionarea eliberării documentelor necesare desfăşurării activităţii economice în perimetrele portuare, de acceptarea încheierii contractelor de închiriere în condiţiile de mai sus şi neîndeplinirea de către Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a obligaţiilor ce îi revin potrivit legii, respectiv de asigurare a funcţionalităţilor porturilor.

Verizon s-ar putea "bate" cu Google, pentru achiziţia Yahoo

Verizon Communication, unul dintre cei mai mari operatori telecom din SUA, vrea să facă o ofertă pentru business-ul de Internet de la Yahoo, săptămana viitoare, şi este dispus să cumpere şi Yahoo Japan, scrie Bloomberg. De asemenea, Google ia în considerare o ofertă pentru achiziţia diviziei principale a Yahoo, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Alţi potenţiali doritori, precum AT&T şi Comcast, au decis să nu mai liciteze. Microsoft, care a eşuat să facă o preluare ostilă a Yahoo în 2008, nu va licita de această dată. Printre alţi potenţiali cumpărători se numără şi Time Inc, în timp ce fondurile de investiţii Bain şi TPG, de asemenea, vor să îşi încerce ”norocul” cu o achiziţie strategică. Prima rundă de oferte pentru divizia Web a companiei este programată pentru 11 aprilie, scrie Bloomberg. Acţiunile Yahoo Japonia au crescut cu 6,4% în Tokyo, cea mai mare creştere din ultimele trei luni














În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.