Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Darea în plată, faza pe înjurături

Ziarul de Vrancea
31 mar 2016 333 vizualizări
Iniţiatorul legii dării în plată, Daniel Zamfir acuză intoxicarea băncii centrale u BNR: Există risc ridicat de prejudiciere a sistemului

Iniţiatorul Legii dării în plată, Daniel Zamfir, a susţinut joi, la dezbaterea comisiei juridice privind actul normativ, că acesta a avut parte de o "campanie virulentă de intoxicare", în timp ce viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a invocat "riscul de prejudiciere a sistemului bancar". Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, joi, în deschiderea dezbaterii comisiei juridice, că luna viitoare se împlineşte un an de la iniţierea legii dării în plată, afirmand că proiectul de lege a avut parte de „cea mai virulentă campanie de intoxocare de care a avut parte o lege”. “Trebuie să curmăm aşteptarea oamenilor care se împrumută acum de la o lună la alta şi să protejăm oamenii de tentativele băncilor de a bloca darea în plată”, a mai spus Zamfir, afirmand că trebuie luată rapid o decizie. “Legea a fost întoarsă pe toate feţele. Am lămurit cred şi chestiunea esenţială pe care a dorit să o lămureasca preşedintele. Am stabilit fără echivoc că legea se aplică doar consumatorilor, nu şi profesioniştilor”, a susţinut iniţiatorul legii. De partea cealaltă a baricadei, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a declarat că Banca Naţională are ca obiectiv fundamental menţinerea stabilităţii financiare, prin activităţi de supraveghere micro şi macro financiară. "Legi noi, cum este aceasta pot aduce atingere sectorului bancar. BNR este obligată să ofere informaţii (…) Intervenţia statului pe piaţa liberă se doreşte a fi cat mai redusă", a mai spus el, afirmand că factorul politic poate decide măsuri compensatorii pentru grupul de cetăţeni afectaţi de anumite mecanisme ale mediului economic. Legea trebuie să îi excludă pe cei care "din motive subiective nu mai vor să plătească datoria către bănci", a mai spus Gerogescu. El a arătat că, în cazul neadoptării amendamentelor BNR, există un risc ridicat de prejudiciere a sistemului bancar. Şi viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susţinut că legea dării în plată creează risc sistemic şi afectează accesul la credite pentru populaţia tanără şi cei cu venituri reduse, determină creşterea avansului şi scumpirea tuturor creditelor. În plus, în forma neamendată, legea duce la dispariţia programului Prima Casă. Reprezentantul BNR a susţinut că ar trebui să existe credite cu dare în plată şi fără dare în plată. De asemenea, Liviu Voinea a mai spus că Directiva europeană 17/2014 nu este transpusă în lege, aşa cum susţin iniţiatorii şi în nicio ţară nu mai există o asemenea lege. "Banca nu împarte riscurile pentru că împrumută baniii deponenţilor şi are obligaţia de a-i înapoia cu dobandă", a mai spus reprezentantul BNR.

Numărul firmelor care vor acorda tichete cadou va urca cu 20%

Numărul companiilor care acordă salariaţilor bonusuri de Paşti sub forma tichetelor sau cardurilor cadou ar putea creşte în acest an cu 20%, pe fondul îmbunătăţirii cadrului fiscal în domeniu. "Din contractele de Ticket Cadou şi carduri Compliments şi din pre-comenzile înregistrate pană în prezent, estimăm în acest an o creştere cu pană la 20% a numărului de companii care vor oferi cadouri de Paşte sub forma tichetelor şi cardurilor cadou, comparativ cu anul trecut", a declarat Vianney du Parc, director general al Edenred Romania, companie care emite tichete de masă pentru aproape un milion de angajaţi ai firmelor de pe plan local, citat într-un comunicat. Prin noul Cod Fiscal, tichetele şi cardurile de cadouri pot fi acordate începand din acest an atat în beneficiul angajaţilor, cat şi al copiilor minori ai acestora cu ocazia evenimentelor majore din an, fiind neimpozabile dacă se încadrează în plafonul de 150 de lei per beneficiar, se arată în comunicat. Tichetele sunt deductibile pentru companiile angajatoare, fiind încadrate la cheltuieli sociale, al căror plafon de deductibilitate a fost majorat începand cu acest an, de la 2% la 5% din fondul total de salarii. Începand cu luna ianuarie a anului curent, tichetele cadou sunt scutite şi de la plata impozitului de 16% la nivelul angajaţilor.  Oferite în beneficiul partenerilor de afaceri, tichetele şi cardurile cadou pot fi încadrate pe linia de cheltuieli de protocol şi sunt deductibile în limita a 2% din profitul contabil şi scutite de taxele sociale. Pană în 2015, tichetele cadou erau supuse impozitului de 16% pe venit, în timp ce cardurile cadou erau neimpozabile.  Principalii competitori pe pia¬ţa locală ai Edenred sunt companiile Sodexo şi Grupul Up (fosta companie Cheque Dejeuner). În prezent, tichetele de masă sunt folosite de aproximativ două milioane de angajaţi din Romania (aproape jumătate din numărul total al salariaţilor), care formează o piaţă anuală de circa un miliard de euro.

Caşcavalul de Săveni şi carnaţii de Pleşcoi, pe lista produselor tradiţionale

Ministerul Agriculturii a stabilit un calendar de acţiuni la nivelul ţării pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european, următoarele pe listă, după Telemeaua de Ibăneşti, fiind novacul afumat din Țara Barsei, caşcavalul de Săveni şi carnaţii de Pleşcoi. Potrivit unei informări prezentate în Guvern de către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentaţia pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului ''Novac afumat din Țara Barsei'' – IGP. Totodată, în prezent au fost depuse la MADR, în vederea analizării şi transmiterii către Comisia Europeană, documentaţiile pentru alte două produse romaneşti: ''Caşcavalul de Săveni'' (jud. Botoşani) şi ''Carnaţi de Pleşcoi'' (jud. Buzău).Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat, după şedinţa de Guvern, că au fost identificate încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. ''Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici, pălinci'', a precizat el. Cat priveşte kürtőskalács, care se produce nu doar în Romania, ci şi în Ungaria, în Cehia şi Slovacia, Irimescu a spus că speră să se ajungă la un compromis.''Probabil că vom reuşi în final să facem o protecţie pe regiune, pe specialitate tradiţională garantată, deşi la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar", a subliniat ministrul. ''Pentru perioada următoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a stabilit un calendar de acţiuni la nivel naţional, de informare, consiliere şi dezbateri pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european. Pe de altă parte, pentru a încuraja operatorii economici din Romania să adere la sistemele de calitate europene, MADR este în plin proces de pregătire pentru a fi introduse şi în măsura LEADER de dezvoltare locală din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 o serie de măsuri de sprijin pentru promovarea produselor agroalimentare înregistrate conform schemelor de calitate naţionale şi europene'', arată Executivul într-un comunicat.

Suprafaţa cultivată cu grau a scăzut cu 3,3%

În anul 2015, comparativ cu anul precedent, suprafaţa cultivată a scăzut la cereale pentru boabe, sfeclă de zahăr şi cartofi, potrivit datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică. Producţia agricolă vegetală a scăzut la majoritatea grupelor de culturi, cu excepţia grupei de leguminoase. Comparativ cu anul precedent, suprafaţa cultivată cu grau a scăzut cu 3,3%, producţia de porumb a scăzut cu 26,0%, din cauza randamentului la hectar (-26,5%), producţia de orz şi orzoaică a scăzut cu 7,6%, din cauza suprafeţei cultivate (-10,5%), producţia de floarea soarelui a scăzut cu 19,7%, din cauza randamentului la hectar (-19,6%), producţia de sfeclă de zahăr a scăzut cu 27,9%, atat din cauza scăderii suprafeţei cultivate (-16,1%) cat şi a randamentului la hectar (-14,0%), iar producţia de cartofi a scăzut cu 21,0%, în principal din cauza randamentului la hectar (-16,8%).  Principalele creşteri s-au înregistrat la suprafaţa cultivată cu porumb, unde creşterea a fost de 0,6%, producţia de grau a crescut cu 3,5%, datorită randamentului la hectar (A7,0%), producţia de leguminoase pentru boabe a crescut cu 7,0%, în principal datorită suprafeţei cultivate (A12,5%), iar producţia de soia boabe a crescut cu 29,1%, datorită suprafeţei cultivate (A58,8%).

DTZ: Stocul de spaţii logistice şi industriale va urca cu 15%

Stocul modern de spaţii industriale şi logistice din Romania depăşea, la finele anului trecut, 2 milioane de metri pătraţi, din care Bucureştiul reprezintă 47%, cu 960.000 mp, se arată într-un comunicat al DTZ Echinox. În afara Capitalei, cele mai mari pieţe din punct de vedere al stocului de spaţii industriale şi logistice sunt Timişoara - 13%, urmată de Ploieşti - 11%, Cluj - 7% şi Braşov - 7%. Livrările de spaţii industriale şi logistice noi au însumat 164.000 mp, în jur de 90% sunt dezvoltări de tip build to suit, realizate în principal în Timişoara - 78,000 mp, Ploieşti - 33.000 mp şi Brăila - 16.000 mp. În 2016, livrările de spaţii noi vor depăşi 300.000 mp, nivel care va creşte stocul de spaţii industriale şi logistice din Romania cu 15%. Cea mai mare parte va fi livrată în Bucureşti - 63% (aproximativ 190.000 mp), regiune urmată de Cluj - 8% (25.000 mp), Braşov, Ploieşti şi Sibiu, cu 5% (15.000 mp fiecare). În 2015, activitatea totală de tranzacţionare a fost de 300.000 mp, fiind mai mare cu 44% faţă de anul precedent. În Bucureşti, s-au tranzacţionat 137.000 mp, reprezentand aproape jumătate din totalul tranzacţionat. Activitatea de pre-închiriere a însumat 188.000 mp, fiind cu 75% mai ridicată faţă de 2014. Regiunile cele mai active din punct de vedere al pre-închirierilor au fost Bucureşti - 73.000 mp, Sibiu - 24.500 mp şi Cluj - 23.000 mp.

BNR menţine dobanda de politică monetară la minimul istoric

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de politica monetă de astăzi, să menţină rata de dobandă monetară, la minimul istoric de 1,75% pe an şi în acelaşi timp a păstrat şi nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii la lei la 8% şi la 12% pentru valută. Deciziile BNR erau aşteptate de analişti. BNR a tăiat surprinzător dobanda de politică monetară la 1,75% în luna mai, concomitent cu reducerea RMO la lei, de la 10% la 8%.

Spania a ratat ţinta de deficit pentru al şaselea an consecutiv

Spania nu a reuşit să atingă ţinta de deficit bugetar pentru 2016, fiind al şaselea an consecutiv în care Madridul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obiectivele fiscale, scrie Bloomberg. Deficitul bugetar din Spania se ridică la peste 5% din PIB, fiind cel mai mare deficit din Europa, potrivit publicaţiei El Pais. Ținta dată Spaniei de Comisia Europeană era de 4,2% deficit bugetar pentru anul acesta. Spania se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei încă din 2009, după ce finanţele publice au primit o lovitură puternică odată cu debutul crizei din zona euro. Deşi guvernul de la Madrid a reuşit să înjumătăţească deficitul bugetar din 2011 pană în prezent, Spania nu a reuşit niciodată să îşi atingă ţintele. Angajamentul Spaniei de a-şi atinge obiectivele fiscale a fost pus sub semnul întrebării de Comisia Europeană, care a prognozat un deficit de 4,8% în februarie.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.