MOZAIC STIRI ECONOMICE: Numărul pensionarilor s-a redus cu 51.000 de persoane
În acelaşi timp, pensia medie lunară a fost de 892 lei, mai mare cu 5,4% faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 886 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de varstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi caştigul salarial mediu net a fost de 57,8% (comparativ cu 60,6% în anul precedent). Indicele pensiei medii reale faţă de anul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,0%.
Managerii se aşteaptă la creşteri pe toate liniile
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, şefii de firme prevăd o creştere moderată a numărului de salariaţi
Managerii se aşteaptă în perioada martie-mai la creşterea activităţii în toate sectoarele economiei, în paralel cu un avans moderat al numărului de salariaţi în construcţii, comerţ şi servicii şi majorarea preţurilor în comerţul cu amănuntul, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din martie 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 15%). Creşteri accentuate sunt aşteptate în activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural plus 47%) şi în activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural plus 41%). În schimb, în industria metalurgică se prognozează scăderea activităţii (sold conjunctural -18%). Preţurile produselor industriale vor fi relativ stabile, la fel ca şi numărul de salariaţi. În construcţii, managerii mizează pe creşterea volumului producţiei (sold conjunctural plus 27%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural plus 21%), precum şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii estimările indică o relativă stabilitate. În comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural plus 39%). În plus, angajatorii prognozează un avans moderat al numărului de salariaţi. Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va fi de asemenea pe plus, la fel ca şi preţurile de vanzare cu amănuntul. Pe zona e servicii, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 14%). De asemenea, managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi, la fel ca şi în cazul preţurilor.
MFE a lansat ghidul pentru fondurile UE vizand infrastructura de apă
Ministerul Fondurilor Europene a lansat luni un ghid pentru solicitanţii de fonduri europene pentru dezvoltarea structurii integrate de apă şi apă uzată, urmand ca în aprilie – septembrie să fie lansate ghiduri pentru 80% din suma prevăzută în perioada 2014 – 2020. MFE a lansat luni ghidul pentru dezvoltarea infrastructurii integrate de apă şi apă uzată, care cuprinde proiecte noi şi fazate integrate de apă şi apă uzată, dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape şi a calităţii apei potabile şi sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte. "Ne propunem ca în următoarele şase luni, în perioada aprilie – septembrie sau pană la sfarşitul anului să lansăm peste 80% din suma alocată prin programele europene pe această perioadă, 2014 – 2020", a declarat ministrul Aura Răducu, la o conferinţă de presă. În momentul de faţă sunt în pregătire 44 de proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată în valoare de şase miliarde de euro, la care se adaugă 22 de proiecte fazate, cu un buget de 550 de milioane de euro. Ghidul lansat luni de minister este inclus în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), în valoare totală de peste 11 miliarde de euro cuprinde şi o serie de proiecte deja cunoscute şi cuprinse în Master Planul de Transport. "Proiectele pentru metroul Bucureşti – Ilfov au fost identificate prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă şi sperăm ca în anul 2016 să lansăm unul dintre aceste proiecte prevăzute în plan ca prioritare pentru această regiune, şi anume proiectul Gara de Nord – Otopeni, magistrala M6", a spus Răducu. De asemenea, ministrul a mai spus că în POIM este inclus şi şapte proiecte de termoficare, inclusiv pentru Bucureşti, însă aceste proiecte se află în primele faze de pregătire. Ministrul Aura Răducu a mai spus că în lunile următoare vor fi lansate peste 60 de ghiduri pentru Programul Operaţional Capital Uman, însă în momentul de faţă nu este nimic lansat legat de acest program. Numărul total al ghidurilor pentru programele de finanţare din fonduri europene gestionate de MFE va fi de 120 – 130.
270 de milioane de euro pentru patrimoniul natural şi cultural
Programul Operaţional Regional (POR) a lansat linia de finanţare de 270 milioane de euro disponibili pentru apelul de proiecte privind patrimoniul natural şi cultural, valoarea eligibilă pentru un proiect fiind de minimum 100.000 de euro şi maximum zece milioane de euro. În perioada 25 mai 2016 – 25 noiembrie, se pot depune spre finanţare proiecte destinate conservării, protejării, promovării şi dezvoltării patrimoniului natural şi cultural – prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Acest apelul de proiecte POR a fost lansat vineri, 25 martie, de MDRAP, în calitate de Autoritate de Management a programului. "Pentru apelul destinat proiectelor de patrimoniu, bugetul alocat este de 270,83 de milioane euro, din care 233 de milioane provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. Ce urmărim este ca, după finanţarea acestor investiţii, să crească gradul de conservare la obiectivele de patrimoniu sau numărul de vizitatori. Proiectele finanţate prin acet apel POR vor contribui, în acest fel, la conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală", a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu. Valoarea eligibilă pe proiect este de minimum 100.000 de euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric şi de maximum cinci milioane euro, cu excepţia obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, în cazul în care valoarea maximă a proiectului este de zece milioane de euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Pentru acest apel de proiecte pot solicita finanţare autorităţile publice centrale şi locale, unităţile de cult, ONG-uri şi parteneriate între aceste entităţi. Scopul şi realizarea activităţilor propuse în proiect trebuie să contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, ca urmare a investiţiei realizate şi de a contribui la creşterea competitivităţii arealului în care sunt localizate. Programul şi-a propuns restaurarea a 45 de obiective de patrimoniu cultural şi creşterea cu 45.000 a numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural şi natural şi la atracţiile care vor beneficia de sprijin.
Arabia Saudită nu renunţă la cursul de schimb fix
Revenirea preţului petrolului la aproape 40 de dolari barilul i-a făcut pe investitori să îşi piardă speranţele că Arabia Saudită va ridica rata de schimb fixă plasată pe monedă, ducand la pierderi majore celor care au pariat că saudiţii îşi vor devaloriza riyal-ul după trei decenii, scrie Reuters Contractele folosite pentru a specula rata de schimb în regat pentru următoarele 12 luni au scăzut la cel mai jos nivel din noiembrie. Un pariu riscant în ianuarie de 1 milion de dolari pe riyal a adus investitorilor pierderi de peste 18.000 de dolari, conform calculelor Bloomberg. Mai multe fonduri de investiţii din SUA au pariat în februarie pe faptul că Arabia Saudită îşi va devaloriza riyal-ul. Petrolul - cea mai mare sursă de venit pentru Arabia Saudită - se îndreaptă spre a doua creştere din această lună. Moneda saudită, riyal-ul, s-a tranzacţionat la o rată de 3,75 dolari încă din 1986, în condiţiile în care autorităţile saudite au luat măsuri pentru a face dificilă specula cu valuta. "Noi am spus că cei care vor paria pe o devalorizare a riyal-ului vor fi dezamăgiţi. Rata fixă nu a fost scoasă de peste 30 de ani, atat în perioade cu preţ ridicat la petrol, cat şi cand a scăzut. Nu ştiu de ce ar crede cineva că autorităţile îşi vor schimba politica”, a spus Simon Williams, un economist al băncii britanice HSBC.
China şi India schimbă regulile jocului în industria petrolului
Cele mai puternice economii din Asia, China şi India, profită de apetitul pieţelor pentru a stabili noi reguli în business, în condiţiile în care criza petrolului a dus la schimbări majore în piaţa energiei, scrie Business Insider. India şi China au avut o creştere exponenţială a consumului de petrol în ultimii 25 de ani. Combinat, cele două economii consumă 16% din petrolul produs la nivel mondial, depăşite numai de SUA, care consumă 20%. Analiştii estimează că pană în 2040 cele două economii îşi vor dubla consumul, la 30%. Aceste cifre au făcut pe marii producători să caute acces direct către noua ”mină de aur” a consumului de petrol. Cel mai important, au început să fie stabilite noi rute comerciale, iar rafinăriile indiene încep să se îndepărteze de contractele pe termen lung cu Orientul Mijlociu, favorizand achiziţiile din Africa, potrivit Reuters. În 2010, Rusia furniza aproape 7% din totalul importurilor chineze, comparativ cu 20% cat furniza Arabia Saudită. În 2015, Rusia a depăşit de 4 ori saudiţii şi a ajuns cel mai mare furnizor de petrol pentru China.
Investiţii de 200 milioane de euro în imobiliare
Dezvoltatorul belgian Liebrecht&wood a investit în ultimii 15 ani, de la intrarea pe piaţa locală, circa 200 milioane de euro, grupul deţinand 115.000 de metri pătraţi de proiecte de birouri şi retail în Romania. Grupul şi-a început activitatea în Romania în 2001, primul proiect pe care l-a dezvoltat fiind centrul comercial Militari Shopping Center, din vestul Capitalei, la circa 500 de metri distanţă de A1, prima şi singura autostradă din ţară la acea vreme. Proiectul a fost inaugurat în 2003 şi vandut un an mai tarziu către fondul de investiţii Meinl European Land Limited, un holding austriac care a anunţat atunci că tranzacţia s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro. A doua dezvoltare pe plan local a fost proiectul de birouri Victoria Park, cu o suprafaţă de 20.500 de metri pătraţi, aproape de aeroportul Băneasa. În 2007, Liebrecht&wood a lansat proiectul West Park Retail, tot în vestul Bucureştiului, iar în 2008, a deschis acolo primul centru comercial de tip outlet din Romania, Fashion House.
Piaţa de fuziuni a atins 3,65 miliarde dolari
„stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare”, arată o analiză Ernst&Young
Piaţa de M&A din Romania a înregistrat o creştere consistentă anul trecut, de peste 23%, în ciuda numărului mai redus de tranzacţii, valoarea totală a acestora fiind estimată la 3,65 miliarde dolari, potrivit unui studiu realizat de Ernst&Young. "Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare. Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atat în Romania, cat şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne aşteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii", a declarat Florin Vasilică, liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY Romania. Majoritatea tranzacţiilor au fost făcute de investitori străini, peste 60% fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în Romania. La nivel regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine. Cei mai importanţi investitori străini au provenit anul trecut din SUA(10%), urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie (cu cate 8%), spre deosebire de anul anterior cand piaţa era dominată de Germania şi Austria. "Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluţia de pană acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacţiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluţiilor strategice alese de anumiţi jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziţia prin achiziţii", a mai spus Florin Vasilică. Din cele 123 de tranzacţii derulate anul trecut, 39% au fost făcute publice, faţă de 36% în 2014. De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane dolari s-a menţinut constantă, la 21 mil dolari, se arată într-un comunicat E&Y. Cele mai atractive sectoare au fost IT-ul şi sectorul energetic şi minier, acestea înregistrand şi cele mai multe tranzacţii (cate 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacţii) şi sectoarele de servicii şi sănătate (cate 11 tranzacţii în fiecare).
Managerii se aşteaptă la creşteri pe toate liniile
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, şefii de firme prevăd o creştere moderată a numărului de salariaţi
Managerii se aşteaptă în perioada martie-mai la creşterea activităţii în toate sectoarele economiei, în paralel cu un avans moderat al numărului de salariaţi în construcţii, comerţ şi servicii şi majorarea preţurilor în comerţul cu amănuntul, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din martie 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 15%). Creşteri accentuate sunt aşteptate în activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural plus 47%) şi în activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural plus 41%). În schimb, în industria metalurgică se prognozează scăderea activităţii (sold conjunctural -18%). Preţurile produselor industriale vor fi relativ stabile, la fel ca şi numărul de salariaţi. În construcţii, managerii mizează pe creşterea volumului producţiei (sold conjunctural plus 27%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural plus 21%), precum şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii estimările indică o relativă stabilitate. În comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural plus 39%). În plus, angajatorii prognozează un avans moderat al numărului de salariaţi. Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va fi de asemenea pe plus, la fel ca şi preţurile de vanzare cu amănuntul. Pe zona e servicii, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 14%). De asemenea, managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi, la fel ca şi în cazul preţurilor.
MFE a lansat ghidul pentru fondurile UE vizand infrastructura de apă
Ministerul Fondurilor Europene a lansat luni un ghid pentru solicitanţii de fonduri europene pentru dezvoltarea structurii integrate de apă şi apă uzată, urmand ca în aprilie – septembrie să fie lansate ghiduri pentru 80% din suma prevăzută în perioada 2014 – 2020. MFE a lansat luni ghidul pentru dezvoltarea infrastructurii integrate de apă şi apă uzată, care cuprinde proiecte noi şi fazate integrate de apă şi apă uzată, dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape şi a calităţii apei potabile şi sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte. "Ne propunem ca în următoarele şase luni, în perioada aprilie – septembrie sau pană la sfarşitul anului să lansăm peste 80% din suma alocată prin programele europene pe această perioadă, 2014 – 2020", a declarat ministrul Aura Răducu, la o conferinţă de presă. În momentul de faţă sunt în pregătire 44 de proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată în valoare de şase miliarde de euro, la care se adaugă 22 de proiecte fazate, cu un buget de 550 de milioane de euro. Ghidul lansat luni de minister este inclus în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), în valoare totală de peste 11 miliarde de euro cuprinde şi o serie de proiecte deja cunoscute şi cuprinse în Master Planul de Transport. "Proiectele pentru metroul Bucureşti – Ilfov au fost identificate prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă şi sperăm ca în anul 2016 să lansăm unul dintre aceste proiecte prevăzute în plan ca prioritare pentru această regiune, şi anume proiectul Gara de Nord – Otopeni, magistrala M6", a spus Răducu. De asemenea, ministrul a mai spus că în POIM este inclus şi şapte proiecte de termoficare, inclusiv pentru Bucureşti, însă aceste proiecte se află în primele faze de pregătire. Ministrul Aura Răducu a mai spus că în lunile următoare vor fi lansate peste 60 de ghiduri pentru Programul Operaţional Capital Uman, însă în momentul de faţă nu este nimic lansat legat de acest program. Numărul total al ghidurilor pentru programele de finanţare din fonduri europene gestionate de MFE va fi de 120 – 130.
270 de milioane de euro pentru patrimoniul natural şi cultural
Programul Operaţional Regional (POR) a lansat linia de finanţare de 270 milioane de euro disponibili pentru apelul de proiecte privind patrimoniul natural şi cultural, valoarea eligibilă pentru un proiect fiind de minimum 100.000 de euro şi maximum zece milioane de euro. În perioada 25 mai 2016 – 25 noiembrie, se pot depune spre finanţare proiecte destinate conservării, protejării, promovării şi dezvoltării patrimoniului natural şi cultural – prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Acest apelul de proiecte POR a fost lansat vineri, 25 martie, de MDRAP, în calitate de Autoritate de Management a programului. "Pentru apelul destinat proiectelor de patrimoniu, bugetul alocat este de 270,83 de milioane euro, din care 233 de milioane provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. Ce urmărim este ca, după finanţarea acestor investiţii, să crească gradul de conservare la obiectivele de patrimoniu sau numărul de vizitatori. Proiectele finanţate prin acet apel POR vor contribui, în acest fel, la conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală", a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu. Valoarea eligibilă pe proiect este de minimum 100.000 de euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric şi de maximum cinci milioane euro, cu excepţia obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, în cazul în care valoarea maximă a proiectului este de zece milioane de euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile. Pentru acest apel de proiecte pot solicita finanţare autorităţile publice centrale şi locale, unităţile de cult, ONG-uri şi parteneriate între aceste entităţi. Scopul şi realizarea activităţilor propuse în proiect trebuie să contribuie la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, pentru a se crea premisele creşterii numărului de vizitatori, ca urmare a investiţiei realizate şi de a contribui la creşterea competitivităţii arealului în care sunt localizate. Programul şi-a propuns restaurarea a 45 de obiective de patrimoniu cultural şi creşterea cu 45.000 a numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural şi natural şi la atracţiile care vor beneficia de sprijin.
Arabia Saudită nu renunţă la cursul de schimb fix
Revenirea preţului petrolului la aproape 40 de dolari barilul i-a făcut pe investitori să îşi piardă speranţele că Arabia Saudită va ridica rata de schimb fixă plasată pe monedă, ducand la pierderi majore celor care au pariat că saudiţii îşi vor devaloriza riyal-ul după trei decenii, scrie Reuters Contractele folosite pentru a specula rata de schimb în regat pentru următoarele 12 luni au scăzut la cel mai jos nivel din noiembrie. Un pariu riscant în ianuarie de 1 milion de dolari pe riyal a adus investitorilor pierderi de peste 18.000 de dolari, conform calculelor Bloomberg. Mai multe fonduri de investiţii din SUA au pariat în februarie pe faptul că Arabia Saudită îşi va devaloriza riyal-ul. Petrolul - cea mai mare sursă de venit pentru Arabia Saudită - se îndreaptă spre a doua creştere din această lună. Moneda saudită, riyal-ul, s-a tranzacţionat la o rată de 3,75 dolari încă din 1986, în condiţiile în care autorităţile saudite au luat măsuri pentru a face dificilă specula cu valuta. "Noi am spus că cei care vor paria pe o devalorizare a riyal-ului vor fi dezamăgiţi. Rata fixă nu a fost scoasă de peste 30 de ani, atat în perioade cu preţ ridicat la petrol, cat şi cand a scăzut. Nu ştiu de ce ar crede cineva că autorităţile îşi vor schimba politica”, a spus Simon Williams, un economist al băncii britanice HSBC.
China şi India schimbă regulile jocului în industria petrolului
Cele mai puternice economii din Asia, China şi India, profită de apetitul pieţelor pentru a stabili noi reguli în business, în condiţiile în care criza petrolului a dus la schimbări majore în piaţa energiei, scrie Business Insider. India şi China au avut o creştere exponenţială a consumului de petrol în ultimii 25 de ani. Combinat, cele două economii consumă 16% din petrolul produs la nivel mondial, depăşite numai de SUA, care consumă 20%. Analiştii estimează că pană în 2040 cele două economii îşi vor dubla consumul, la 30%. Aceste cifre au făcut pe marii producători să caute acces direct către noua ”mină de aur” a consumului de petrol. Cel mai important, au început să fie stabilite noi rute comerciale, iar rafinăriile indiene încep să se îndepărteze de contractele pe termen lung cu Orientul Mijlociu, favorizand achiziţiile din Africa, potrivit Reuters. În 2010, Rusia furniza aproape 7% din totalul importurilor chineze, comparativ cu 20% cat furniza Arabia Saudită. În 2015, Rusia a depăşit de 4 ori saudiţii şi a ajuns cel mai mare furnizor de petrol pentru China.
Investiţii de 200 milioane de euro în imobiliare
Dezvoltatorul belgian Liebrecht&wood a investit în ultimii 15 ani, de la intrarea pe piaţa locală, circa 200 milioane de euro, grupul deţinand 115.000 de metri pătraţi de proiecte de birouri şi retail în Romania. Grupul şi-a început activitatea în Romania în 2001, primul proiect pe care l-a dezvoltat fiind centrul comercial Militari Shopping Center, din vestul Capitalei, la circa 500 de metri distanţă de A1, prima şi singura autostradă din ţară la acea vreme. Proiectul a fost inaugurat în 2003 şi vandut un an mai tarziu către fondul de investiţii Meinl European Land Limited, un holding austriac care a anunţat atunci că tranzacţia s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro. A doua dezvoltare pe plan local a fost proiectul de birouri Victoria Park, cu o suprafaţă de 20.500 de metri pătraţi, aproape de aeroportul Băneasa. În 2007, Liebrecht&wood a lansat proiectul West Park Retail, tot în vestul Bucureştiului, iar în 2008, a deschis acolo primul centru comercial de tip outlet din Romania, Fashion House.
