MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvern face praf legea dării în plată
Executivul cere modificarea Legii dării în plată, arătand în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor instituţii de credit, generand dezechilibre. Cabinetul Cioloş precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor, că susţine legea dării în plată doar sub rezerva însuşirii observaţiilor expuse. Astfel, Guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul "Prima Casă" să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzand terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum şi aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de "consumator" aşa cum este definită de legislaţia în vigoare. În documentul transmis Camerei Deputaţilor, Executivul menţionează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putand induce chiar falimentul sau retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit din partea BNR. "Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social şi juridic şi nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (...) Nu este reglementată situaţia în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum şi situaţia în care valoarea imobilului este mai mare decat valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situaţia în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decat valoarea creanţei izvorate din credit. Într-o asemenea situaţie, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate", susţine Guvernul. O altă observaţie a Guvernului este aceea că nu se face nicio diferenţă între debitorii de bună credinţă şi cei de rea credinţă, deoarece textul legii nu face nicio menţiune cu privire la situaţia reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată. Pentru ca legea să aibă un caracter social clar trebuie stabilite criteriile de eligibilitate şi termenii specifici în care mecanismul prevăzut să poată fi aplicat. În acest sens, Guvernul insistă că se poate avea în vedere aplicarea legii numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzand terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulative pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului).
„Nu sunteţi prim-ministrul celor 40 de bănci străine”
Deputatul PNL Daniel Zamfir i-a cerut lui Dacian Cioloş, prin intermediul unei scrisori deschise, să oprească "minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată", acuzandu-l pe premier că a ales să servească interesele bancherilor în loc să reprezinte interesele romanilor. "Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă cere, în al doisprezecelea ceas, să opriţi minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată şi, pe cale de consecinţă, împotriva sutelor de mii de familii din Romania care aşteaptă această lege sufocate de credite pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, nu din rea-voinţă, ci din cauza crizei, produselor mincinoase vandute de bănci, clauzelor abuzive din contracte şi lipsei de supraveghere a Băncii Naţionale. Vă scriu plin de revoltă că dumneavoastră, premierul Romaniei, aţi ales să serviţi interesele unor bancheri străini care în a doua cea mai săracă ţară din Europa au făcut profit dublu faţă de media europeană, în loc să serviţi demn interesele celor care cu adevărat aveau nevoie să fie reprezentaţi de dvs: cetăţenii Romaniei! În timp ce o mană de bancheri s-au ales cu bonusuri, sute de mii de familii de romani au viitorul sub spectrul ruinei", se arată în scrisoarea deschisă semnată de Daniel Zamfir.
Ocupăm locul cinci în Europa în topul celor mai dinamice companii
Romania ocupă locul cinci în topul celor mai dinamice 5.000 de companii din Europa realizat de publicaţia americană Inc., piaţa locală fiind prezentă în clasament cu 333 de companii din diferite domenii, precum telecomunicaţii, retail, media, logistică şi transporturi, servicii IT sau publicitate Dintre acestea, 24 activează în telecom, servicii IT, software şi hardware, printre ele numărandu-se ITNT, Qualitance, ZebraPay, Quibiz, Fortech sau Zitec.„Mă aşteptam să fie mai multe companii din domeniul IT&C, avand în vedere că acesta este un domeniu dinamic. Probabil o parte dintre companii nu au ştiut de acest top sau nu au vrut să se înscrie”, spune Lucian Todea, fondatorul şi CEO-ul companiei sibiene ITNT, care deţine platforma de distribuţie software soft32.com. Pentru a intra în topul celor 5.000 de companii europene private cu cea mai rapidă creştere a afacerilor, o firmă trebuie să aibă sediul în Europa, să fie privată, independentă, orientată spre profit şi să fi generat un venit minim de 200.000 euro în 2011 şi de două milioane de euro în 2014. “Ca start-up în zona de IT şi de software, şi în special în zona de tehnologie de internet, problema este că de fapt concurezi cu toate companiile de profil din lume dacă nu ai un serviciu sau un produs destinat pieţei locale sau regionale”, precizează Lucian Todea.
Piaţa materialelor de construcţii începe să-şi revină
Producătorul de materiale de construcţii Cemacon Zalău, care deţine două unităţi de producţie pe piaţa locală, se aşteaptă anul acesta la o creştere de cel puţin 10% a vanzărilor. „În ultimii cinci ani am avut creşteri succesive ale cifrei de afaceri de peste 20% în fiecare an. şi anul acesta se va menţine trendul crescător“, spune Liviu Stoleru, CEO al Cemacon. Potrivit acestuia, creşterea va veni din stocurile existente, dar şi dintr-o majorare a preţurilor. În plus, de anul trecut, compania este prezentă pe piaţă nu doar cu cărămidă, ci şi cu produse complementare – vată bazaltică, sisteme de coş de fum. Producătorul a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei, în creştere cu 24% faţă de 2014, în timp ce profitul operaţional s-a majorat cu 27%. Creşterea a venit şi din redeschiderea celei de-a doua fabrici a Cemacon, care era în conservare din 2011, la Zalău. Referindu-se la piaţa materialelor de construcţii, Liviu Stoleru spune că s-a simţit o uşoară revenire începand cu 2014, an în care a fost redeschisă fabrica de cărămizi de la Zalău a companiei, în condiţiile în care producătorul a epuizat stocul de marfă. Anul trecut, Cemacon avea 195 de angajaţi la fabricile din Zalău şi Cluj, astfel că piaţa de desfacere principală este Transilvania, alături de Banat şi Crişana. În Bucureşti, Cemacon distribuie marginal, în cantităţi mici şi doar produsele care au valoare adăugată, reprezentanţii companiei precizand că sudul ţării nu este o piaţă-ţintă. Tocmai de aceea, printre cei mai mari clienţi ai companiei se numără Eco Group din Cluj, Auto Alex din Timişoara şi Multicom Zalău.
Ne aşteptăm în continuare la o scădere a preţului petrolului
Jucătorii din piaţa de carburanţi sunt rezervaţi în a face previziuni optimiste în legătură cu evoluţia preţului petrolului în perioada imediat următoare, estimand continuarea trendului descendent, cel puţin pe termen scurt. Scăderea în continuare a preţului va avea un impact negativ şi asupra preţurilor produselor comercializate de companii, este de părere Dan Coflea, director comercial în cadrul Bulrom Gas, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de GPL (gaz petrolier lichefiat). „Ne aşteptăm în continuare – cel puţin pentru prima parte a anului – la o scădere a preţului petrolului, ce va avea un impact şi asupra preţurilor produselor comercializate de noi.“Potrivit informaţiilor disponibile, anul trecut media de preţ a barilului de petrol a fost de circa 52 de dolari, faţă de o medie de aproape 100 de dolari în 2014. La începutul săptămanii trecute, preţul spot al barilului de petrol era de circa 39 de dolari, după ce la începutul acestui an comoditatea scăzuse pentru prima dată în ultimii 12 ani sub pragul de 30 de dolari. Recent, antreprenorii de la Bulrom au anunţat că au în plan anul acesta deschiderea primelor zece benzinării sub brandul OCTANO. Pasul marchează încă o intrare a unei companii antreprenoriale pe unul dintre cele mai dure segmente din Roma¬nia, comer¬ţul cu ben¬zină şi moto¬rină, un business anual de aproape 10 miliarde de euro controlat cu autoritate de patru mari jucători - Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL Romania. Potrivit datelor furnizate de companie, anul trecut businessul Bulrom a ajuns la circa 420,9 milioane de lei (95 de milioane de euro), în scădere cu aproape 8% faţă de 2014, cand firma a avut 456,8 milioane de lei.
Cele mai vulnerabile sectoare sunt construcţiile şi farma
Cele mai vulnerabile sectoare ale economiei în privinţa insolvenţei sunt construcţiile şi farma, din cauza plăţilor întarziate, dar o situaţie dificilă se regăseşte şi în agricultură, a declarat Alexandra Predeanu, director general al ICAP Romania. ”Am observat că o companie care intră în faliment are fluctuaţii la plată cu 10-12 luni înainte. Dacă urmăreşti o companie în timp îţi dai seama dacă ea se duce sau nu spre insolvenţă sau faliment.“, a spus Alexandra Predeanu. ICAP oferă companiilor servicii de monitorizare a firmelor, prezentand rapoarte şi alerte privind riscul de insolvenţă al acestora, ceea ce le pemite clienţilor să reacţioneze din timp şi să prevină pierderile. În opinia consultantului, printre industriile sănătoase se numără în primul rand comerţul, care are o evoluţie pozitivă, vizibilă şi în creşterea numărului de angajaţi, dar şi transporturile, industria alimentară şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. „În fiecare industrie sunt însă multe companii cu risc ridicat, chiar dacă sectorul merge bine. Pentru companiile romaneşti e mai dificil să îşi revină din criză, nu au fluxul de capital al unei multinaţionale.“ La nivel naţional, circa 100.000 de firme sunt acum în insolvenţă, rata de recuperare fiind de doar 2%, iar suma recuperată de masa credală sub 5%.
Antreprenorii cer investiţii în infrastructură
Antreprenorii romani din zona echipamentelor şi a sistemelor din industria energetică atrag atenţia asupra ritmului lent cu care se fac investiţiile, mai ales în zona de infrastructură. „Romania are nevoie de investiţii în infrastructură şi acesta este momentul pentru a le face pentru a ieşi din criză. Noi depindem foarte mult de aceste investiţii. Serviciile noastre sunt adresate deţinătorilor de infrastructură, iar după frana bruscă în ceea ce priveşte investiţiile în regenerabile, din care tot sectorul a avut de suferit, doar investiţiile masive şi programate pot să ajute companiile romaneşti”, spune Teofil Mureşan, fondator şi acţionar al Electrogrup. Mai mult, deşi în perioada 2009-2013 firmele din domeniul lucrărilor şi serviciilor energetice au beneficiat din plin de boom-ul înregistrat în zona de proiecte de energie regenerabilă, odată cu schimbarea legislaţiei care sprijinea sectorul şi această oportunitate de afaceri a fost anulată. Electrogroup, compania controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan din Cluj, este specializată în livrarea de proiecte la cheie pentru sectoarele energiei şi telecomunicaţiilor. Recent, aceasta a anunţat că îşi va deschide o filială în Marea Britanie, după ce firma a aplicat strategii similare pentru pieţele din Germania şi Rusia
Comenzile online de flori au crescut semnificativ
Piaţa locală de comercializare online de buchete de flori şi aranjamente florale a înregistrat în perioada 1-8 martie un număr semnificativ mai mare de comenzi, în raport cu anul precedent, valoarea medie fiind de asemenea în creştere.„În această perioadă am procesat aproximativ 10.000 de livrări, atat intern, cat şi internaţional. Valoarea medie a unei comenzi a crescut faţă de anul trecut cu 10%“, spune Ioana Molnar, director general al florăriilor Magnolia.În ciuda pregătirilor făcute de companii pentru această perioadă, numărul de comenzi a fost cu mult peste aşteptări, astfel că o parte din livrări nu au fost realizate în termenul solicitat de clienţi - respectiv ziua de 1 martie (Mărţişor) şi 8 martie (Ziua Femeii). „Am procesat un număr foarte mare de comenzi, iar cele livrate cu întarziere au fost ca număr jumătate din cele de anul trecut. Pentru acestea (sub 1% din totalul livrărilor), returnăm integral banii expeditorilor şi livrarea este efectuată cu titlu gratuit din partea noastră. Ne dorim, ne străduim şi investim asfel încat acest procent să-l scădem pentru anul viitor sau chiar să-l anulăm.“, menţionează Molnar.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
