Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ce impact va avea dispariţia programului Prima Casă

Ziarul de Vrancea
10 mar 2016 511 vizualizări
"Se pare că parlamentarii nu au vrut să asculte nicio opinie din randul specialiştilor din piaţa bancară, ci au mers după instinctul lor politic", arată analiştii imobiliari

Dispariţia programului Prima Casă de pe piaţă în contextul intrării în vigoare a legii dării în plată nu reprezintă un "element definitoriu" în Romania, avand în vedere că au fost realizate circa 130.000 de tranzacţii imobiliare prin program, iar totalul tranzacţiilor au ajuns la 750.000 anul trecut "Prima Casă a generat circa 120-130.000 de tranzacţii de la începutul programului, pe cand numai anul trecut au avut loc circa 750.000 de tranzacţii imobiliare în total. Dispariţia Prima Casă nu poate să fie un element definitoriu în Romania", a afirmat joi analistul imobiliar Radu Zilişteanu, într-o conferinţă pe tema relaţiei consumatorului de servicii financiare. El admite că programul a reprezentat totuşi un element de natură psihologică în perioada de criză, întrucat există obişnuinţa oamenilor de a spune că preţurile pe orice piaţă se formează ca urmare a întalnirii cererii cu oferta. "Criza a fost una de încredere, în principal, şi de aceea recaştigarea încrederii este foarte importantă", a atras atenţia analistul imobiliar. Pe de altă parte, Zilişteanu a criticat parlamentarii pentru că nu au ţinut cont de nicio opinie din partea specialiştilor bancari, ci şi-au urmat instinctul politic. "Se pare că parlamentarii nu au vrut să asculte nicio opinie din randul specialiştilor din piaţa bancară, ci au mers după instinctul lor politic", a punctat analistul. El a subliniat că această contracţie a procesului de creditare care va avea loc pe segmentul imobiliar, cu consecinţe de remunerare mai slabă a plasamentelor în bănci, va avea efecte tot asupra clienţilor, care nu vor mai avea acces facil la produse de creditare. "Probabil că se va dezvolta un produs de leasing imobiliar, băncile vor păstra proprietatea asupra imobilului pană la finalizarea contractului. Totodată, vom asista, într-o ţară sub-bacarizată, la continuarea dezintermedierii financiare", a atenţionat Zilişteanu. O altă consecinţă ar putea fi creşterea din nou a apetitului pentru tranzacţiile în numerar, contracarand eforturile din ultimii ani de a inversa trendul şi de a încuraja plăţile electronice. "Ajungem în situaţia în care, în condiţiile în care unele ţări intenţionează să renunţe la plăţile în numerar, iată că noi ne îndreptăm iar către tranzacţiile în numerar", a concluzionat Zilişteanu. Guvernul este de acord cu legea dării în plată, dar consideră că ar trebui să aibă un marcat caracter social, iar prevederile sale nu ar trebui să se aplice şi programului Prima Casă, ministerul de Finanţe şi cel al Justiţiei avand o serie de observaţii asupra iniţiativei legislative. De altfel, BNR şi asociaţiile bancherilor au cerut prin amendamente ca programul guvernamental să fie scos din prevederile legii, însă senatorii au respins această propunere. Legea se află în proces de reexaminare, ajunsă la Camera Deputaţilor, care este for decizional. De la lansarea programului, în anul 2009, pană în decembrie anul trecut au fost acordate peste 166.000 de garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 miliarde euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde lei. Din total, anul trecut au fost emise peste 30.000 de garanţii, valoarea depăşind 2,5 miliarde lei.

Creşterea investiţiilor şi necesarul de noi salariaţi pun presiune pe piaţa muncii

Creşterea semnificativă a investiţiilor, care indică un salt spre varful noului ciclu economic pe care îl traversează Romania, pune presiune pe piaţa muncii într-un fel care aminteşte de perioada de boom de dinaintea crizei, scrie Ziarul Financiar. "Semnalele pe care le vedem în piaţă sunt similare celor din perioada 2006-2008. Vorbim, pe de-o parte, de un deficit de personal şi pe de altă parte de o evoluţie bună în toate sectoarele eco¬nomiei. Aceşti doi factori pun pre¬siune pe salarii", comentează Florin Go¬dean, country manager al Adec¬co, cea mai mare companie de re¬cru¬tare şi muncă temporară din Romania. Caştigul salarial real mediu net în eco¬nomie a fost în ianuarie cu 14,1% mai mare faţă de ianuarie 2014, iar investiţiile au avansat în 2015 cu 7,5%, cel mai bun ritm din 2008 încoa¬ce, conform ZF. Economia a crescut cu 3,7% anul trecut, iar investiţiile (formarea brută de ca¬pi¬tal fix) au avansat, an/an, cu 7,5%, cea mai mare creştere anuală din 2008 în¬coace. În vreme ce toată lumea era cu ochii pe evo¬luţia consumului, te¬mandu-se de po¬tenţialul lui de des¬tabilizare prin su¬praîn¬călzirea economiei, investiţiile au avansat tăcut după ani de cădere sau de creş¬teri modeste, ceea ce înseamnă că acti¬vitatea economică se extinde sem¬ni¬fi¬cativ, pune presiune pe o piaţă a muncii, care în ultima vreme suferă din cauza plecărilor în străinătate şi, în final, pe salarii. "Creşterea sa¬lariilor buge¬tarilor a pus sub presiune salariul mediu din sec¬torul privat. Orice angajator vrea să îşi mul¬ţumească salariaţii ca să îi păs¬treze", comentează Cristian Parvan, se¬cretarul general al Asociaţiei Oame¬nilor de Afaceri din Romania (AOAR).,,,,,

Daimler începe producţia la noua fabrică de cutii de viteze din Sebeş

Grupul german Daimler va inaugura oficial în aprilie, la Sebeş, producţia de cutii de viteze de ultimă generaţie pentru automobilele Mercedez-Benz, proiectul de 300 de milioane de euro implicand angajarea a peste 500 de persoane la fabrica din judeţul Alba. Inaugurarea va avea loc la 4 aprilie, iar fabrica va produce cutii de viteză 9G Tronic. "Ceremonia va marca începutul unei noi etape a proiectului de 300 de milioane de euro derulate de concernul Daimler în Romania, pentru extinderea producţiei de cutii automate de ultimă generaţie destinate automobilelor Mercedes, proiect ce a generat, pană în acest moment, peste 500 de noi locuri de muncă", arată filiale Daimler Star Transmission şi Star Assembly, într-un anunţ. Lucrările de construcţie a fabricii au început în 2014. Star Transmission, filiala concernului german Daimler în Romania, a fost înfiinţată în anul 2001 prin deschiderea unei unităţi de producţie la Cugir care produce roţi dinţate, axe şi componente prelucrate pentru motoare, cutii de viteză şi sisteme de direcţie. Ulterior, în 2013 a fost deschisă o altă unitate de producţie la Sebeş care produce cutii de viteză automate.

Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor bancare nu prea are clienţi

Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar, devenit funcţional recent, a primit deocamdată 3 reclamaţii, dar se aşteaptă în următoarea perioadă la multe întrebări şi solicitări, iar pentru soluţionare va cere clienţilor o dovadă că au încercat să rezolve problemele cu banca. "Deşi au luat la cunoştinţă de existenţa centrului toate băncile şi cei care au fost implicaţi în proiect, BNR şi ANPC, nu i s-a făcut reclamă. Deocamdată avem trei cereri de soluţionare alternativă a litigiilor, două primite prin poştă şi una pe e-mail", a declarat ieri Alexandru Păunescu, membru al colegiului de coordonare CSALB şi şef al Direcţiei juridice din BNR. El a arătat că unul dintre reclamanţi a avut o întalnire la centru cu conciliatorii, încercandu-se o "ante-conciliere" cu instituţia de credit. Debitorii au la dispoziţie două proceduri de soluţionare alternativă, o procedură cu soluţie propusă, iar alta cu soluţie impusă. "Ne aşteptăm ca în prima perioadă de funcţionare a centrului de soluţionare alternativă să fie foarte multe întrebări şi reclamaţii. De asemenea, ne aşteptăm ca foarte mulţi dintre consumatori să aleagă procedura de conciliere", a mai spus Păunescu. Centrul va pune la dispoziţia clienţilor bancari un număr de telefon scurt, care va fi funcţional de luni. Reprezentantul CSALB a menţionat că reclamanţii trebuie să facă dovada că au încercat anterior să rezolve amiabil problemele cu instituţia de credit. "Suntem funcţionali, deci orice consumator de servicii financiar-bancare care este nemulţumit de cum au decurs discuţiile şi încercările de rezolvare a problemelor cu banca poate apela la soluţionarea alternativă. Trebuie să ne asigurăm că au încercat înainte să rezolve problema. În calitate de consumator, mergeţi înainte să încercaţi să lămuriţi problema cu instituţia financiar-bancară, trebuie să fie în scris, pentru că vom cere o dovadă", a adăugat Păunescu. El a subliniat că a solicitat băncilor să aibă o procedură mult simplificată pentru crearea unei structuri la nivelul acestora, astfel încat structura să răspundă centrului direct atunci cand acesta din urmă primeşte o reclamaţie. Activitatea CSALB este coordonată de un colegiu de coordonare format din cinci membri, dintre care patru sunt desemnaţi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Asociaţia Romană a Băncilor, Banca Naţională a Romaniei, asociaţiile de consumatori, iar un membru independent este ales de către cei patru membri desemnaţi.

Titlurile de stat romaneşti, cumpărate de fondul de pensii al Norvegiei

Fondul de pensii suveran al Norvegiei, unul dintre cele mai mari din lume, cu active de 796 miliarde de euro, a cumpărat titluri de stat emise de statul roman în valoare de 22 milioane de dolari (91 milioane de lei) în 2015, după o pauză de nouă ani, potrivit Ziarului Financiar. Pe bursă, fondul şi-a crescut expunerea anul trecut pe acţiunile BRD SocGen şi Electrica şi a intrat în acţionariatul Rom¬gaz. Pe de altă parte, fondul şi-a redus din participaţia la OMV Pe¬trom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi Transgaz şi a ieşit din acţionariatul Conpet, conform raportului pe 2015. La finalul anului trecut, fondul avea investiţii în nouă com¬pa¬nii listate la bursa de la Bucureşti, în valoare cumulată de 136,3 milioane de dolari (564,2 milioane de lei). Faţă de finalul anului 2014, ex¬pu¬nerea fondului norvegian pe piaţa locală a crescut cu 7,6 milioane de dolari (31,3 milioane de lei). Fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,7%, marcat în principal graţie pla¬sa¬mentelor în imobiliare. Din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un caştig de 3,8%, iar din pla¬samentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a caştigat 0,3%.

UPS a numit un nou country manager pentru Romania

UPS l-a numit pe Jim Kearney, un irlandez cu o experienţă de 27 de ani în compania americană de logistică, în funcţia de country manager pentru Romania, Ungaria şi Grecia."De pe această poziţie, Kearney (...) va coordona o echipă de aproximativ 650 de angajaţi şi va fi responsabil de operaţiuni, dezvoltare de business şi strategia UPS în cele trei ţări, Ungaria, Romania şi Grecia. Kearney îl înlocuieşte pe Tim Helsen, care ocupă în prezent funcţia de country manager pentru UPS Olanda", arată compania, într-un comunicat. Kearney şi-a început cariera în 1989 ca funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS Marea Britanie, cu sediul la Londra. Pe parcursul anilor următori, a deţinut mai multe poziţii cu responsabilităţi în cadrul aceluiaşi departament. În 1999, el a devenit office manager pentru UPS European Consolidated Service Center în Dublin, Irlanda. Patru ani mai tarziu, Kearney s-a mutat la Bruxelles, unde a ocupat funcţia de manager financiar al departamentului financiar-contabil al UPS Europa.

KFC şi Pizza Hut vor angaja peste 450 de persoane

KFC şi Pizza Hut vor angaja peste 450 de persoane pentru restaurantele care urmează să fie deschise în acest an, au anunţat ieri cele două reţele. "La KFC, cei interesaţi de un loc de muncă în cadrul companiei pot opta fie pentru un post de casier, fie pentru un job în bucătăria restaurantelor. La Pizza Hut, locurile de muncă pentru care candidaţii îşi pot depune CV-uri sunt: ospătar, casier sau bucătar", se arată într-un comunicat KFC. KFC şi Pizza Hut au peste 3.200 de angajaţi la nivel naţional. KFC are în Romania 58 de restaurante, iar Pizza Hut 18.


















































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 530 zile, 22 ore, 20 minute, 5 secunde
Nu exista specialisti din piata bancara, exista doar niste camatari jegosi. Efectul legii este unul de bun simt, pe moment vor fi accesate mai greu creditele dar in conditiile in care dobanda citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.