MOZAIC STIRI ECONOMICE:Romania are cel mai mare avans al pieţei electro-IT
Piaţa electro-IT din Romania a avut anul trecut cea mai bună evoluţie din regiune, cu un plus de 13%, la aproape 2,3 miliarde de euro, creşterea amintind de perioada de boom, cand creditul cu buletinul îi încuraja pe romani să cumpere maşini de spălat, frigidere şi laptopuri, scrie ZF. Romania este însă codaşă în Europa la cheltuiala medie per capita, de 114,5 euro de persoană per an. Prin comparaţie, în Un¬garia, suma este cu 55% mai mare, iar în Cehia este mai mult decat dublă. În Ger¬mania, cea mai dezvoltată economie din Europa, consumul mediu per capita anual de produse electro-IT este de 708,5 euro. Acesta este cel mai important indicator al pieţei de electro-IT care la randul său este un indicator al dezvoltării unei economii. "Cred că în 5-7 ani am putea prinde din urmă Cehia dacă la nivel macroeconomic nu se va întampla nimic care să schimbe trendul actual. Potenţial există cu sigu¬ranţă", spune Mioara Bolozan, marketing manager al Whirlpool Romania. Ea este unul dintre cei mai longevivi manageri din piaţă, cu o experienţă de circa 15 ani în cadrul producătorului de electrocasnice. "Romanii înţeleg tehnologia şi sunt pasionaţi de ea, depinde însă şi cat de acce¬sibilă le este. Cred însă că, treptat, romanii se vor îndrepta către produse mai perfor¬mante, mai eficiente energetic, cu un preţ pe măsură", a adăugat aceasta. Astfel, va începe un nou proces de înlocuire a electrocasnicelor şi electroni¬celor achiziţionate în anii de boom şi care au ajuns deja la un nivel de uzare. Mioara Bolozan spune că Romania trebuie să o ia pe urmele statelor din Occident şi chiar din regiune, unde se pune deja un accent puternic pe eficienţă energetică. "În Un¬garia, spre exemplu, statul subvenţionează achiziţiile de produse eficiente energetic. Aici, cei care cumpără astfel de produse primesc înapoi 100 de euro sau chiar mai mult. Această mutare a săltat puternic piaţa care a trecut printr-o perioadă foarte dificilă la începutul crizei", a spus ea. Totuşi, mereu Ungaria a fost la cheltuiala per capita peste Romania, piaţa locală fiind mai puţin dezvoltată. Local, salariul mediu net este de nici 400 de euro, de două ori mai mic decat în Ungaria, Cehia sau Polonia. Vanzările de echipamente electro-IT de pe plan local s-au situat anul trecut la aproximativ 2,3 miliarde de euro, aproape de nivelul înregistrat în 2008, înainte de declanşarea crizei economice, cand piaţa de profil s-a ridicat la circa 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă GfK. Dacă avansul se va menţine şi în 2016, piaţa va depăşi nivelul din 2008.
Contrabanda cu ţigări a crescut în ianuarie la 17,8%
Piaţa neagră a ţigaretelor continuă să crească, ajungand în ianuarie la 17,8%, faţă de 17,5% în noiembrie 2015, potrivit datelor comunicate miercuri de compania de cercetare Novel Research. "Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 pp. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 pp, pană la 22,5%. Aşa numitele «cheap whites», deşi se află în scădere (minus 2,5 pp faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)", a declarat directorul Novel Research, Marian Marcu. Gilda Lazăr, directorul Corporate Affairs & Communications al JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, a afirmat că a semnalat încă de la semnarea acordului de mic trafic de frontieră între Romania şi Ucraina că autorităţile nu vor fi pregătite să combată eficient noul val de contrabandă."În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atat în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cat şi reglementarea industriei legale (...). Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întarzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începand cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Pană atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazandu-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi", a spus ea.
Inegalitatea dintre venituri în Romania e cea mai mare în UE
Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din Romania este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de romani ca atare în nivelul de trai."Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gandim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro", a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană. Pe de altă parte, el a explicat că romanii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în Romania. "Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză", a mai spus Lazea. El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din Romania, avand în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare. "Forţa de muncă din Romania este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe", a precizat Lazea. În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că Romania se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctand totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent. De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru Romania, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.
Caştigul salarial mediu net a ajuns la 1.943 lei
Caştigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 8,1% (171 de lei) faţă de decembrie, la 1.943 lei, în timp ce caştigul salarial mediu brut a înregistrat un declin de 8,3%, la 2.688 lei, cele mai mari caştiguri nete fiind în continuare în IT, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante. "Valorile cele mai mari ale caştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 5.113 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.163 lei", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna ianuarie 2016, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic decat în luna precedentă ca urmare a acordării în decembrie 2015 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), a drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, caştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici, în funcţie de contracte/proiecte, sau a angajărilor de personal cu caştiguri salariale mici.
Ministrul Economiei face declaraţii de curtoazie industriaşilor
Vicepremierul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, a declarat, ieri, după o vizită la Alro Slatina, că Romania are nevoie de o industrie puternică şi că trebuie să facă tot posibilul pentru a păstra în ţară investitorii din acest domeniu. Costin Borc a vizitat, miercuri, fabrica Alro din Slatina, despre care a declarat că este o prezenţă importantă în economia romanească şi a Uniunii Europene. "Este o plăcere să fii într-o uzină care are performanţe europene. Este o plăcere să mergi într-o uzină curată, în care vezi că managementul dă foarte mare importanţă sănătăţii şi securităţii în muncă, că salariaţii sunt preţuiţi şi apreciaţi. Uzina Alro şi Alro, în general, este o prezenţă importantă în economia romanească. Reprezintă un punct important într-un lanţ valoric, pentru că produsele de aici se regăsesc în industria alimentară, dar şi în industria aeronautică şi în foarte multe lucruri pe care le vedem în viaţa de zi cu zi”, a spus vicepremierul. Acesta a adăugat că, fără industria de aluminiu şi fără alte industrii consumatoare de energie nu ar putea fi susţinute alte ramuri ale economiei.
Patronul "Lactate Brădet", reacţie în scandalul E.Coli
Patronul "Brădet", Marius Badea, a declarat, ieri, că anunţul Institutului Cantacuzino, potrivit căruia branza nu a fost cauza îmbolnăvirii copiilor, este cea mai bună veste pe care a primit-o şi a precizat că nu are de gand să dea în judecată pe nimeni. "E cea mai bună veste pe care am primit-o de cand m-am născut. Am văzut negru pe alb că nu sunt vinovat de moartea copiilor. Deşi ştiam că nu puteam fi vinovaţi, am stat cu un cuţit deasupra capului în toată perioada acesta. Nimic nu e întamplător. În timpul ăsta, am lansat ideea unei noi companii, cea mai mare de pe piaţă, unde calitatea produsului să primeze, iar clientul să fie mulţumit şi de un preţ bun. E prea mare bucuria să mă gandesc acum să dau în judecată pe cineva. Nu mă gîndesc la răutăţi", a declarat patronul "Lactate Brădet", Marius Badea. Institutul Cantacuzino a anunţat rezultatele analizelor făcute în cazul copiilor din Argeş, Sibiu şi Bacău, îmbolnăviţi cu E.Coli, stabilind că profilul genetic al tulpinilor de E.Coli izolate de la pacienţi, din branza de la Brădet şi din carnea de pui nu sunt identice. Institutul Cantacuzino anunţă că au fost prelevate trei tulpini umane, obţinute de la trei copii din Argeş, Sibiu şi Bacău, diagnosticaţi cu infecţie cu E.Coli tip VTEC O26, la care s-au adăugat şase tulpini de E.Coli O26 prelevate dintr-un lot de branză de la Brădet (două tulpini) şi din carne de pui (patru tulpini).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
