MOZAIC STIRI ECONOMICE. Tot mai mulţi întreprinzători vor lăsa PFA pentru microintreprinderi
Contribuabilii vor migra începand cu acest an dinspre PFA spre microîntreprinderi, în condiţiile în care sarcina fiscală la PFA creşte după ce s-a introdus o contribuţie la pensie de cel puţin 10,5%, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. ”Astfel de fenomene - migrare de la o formă de organizare la alta - s-au petrecut destul de des în Romania, fenomenul de care discutăm acum producandu-se invers (de la microîntreprinderi la PFA) în 2007 (cand s-au înăsprit condiţiile pentru microîntreprinderi)“, comentează analistul. Potrivit Codului fiscal intrat în vigoare de la începutul anului, persoana fizică autorizată (PFA) plăteşte, pe langă impozitul pe venit, CAS de 10,5% la venitul net obţinut (contribuţie care asigură doar o treime din stagiul complet de cotizare la pensie) sau 26,3% (caz în care beneficiază de stadiul complet de cotizare la pensie). Mai plăteşte de asemenea CASS de 5,5% (baza de calcul fiind în funcţie de modul de impunere a PFA – în sistem real sau pe baza normei de venit). În privinţa microîntreprinderilor, plafonul de încadrare în acest sistem de impunere a fost modificat prin noul Cod fiscal de la venituri de 65.000 de euro la 100.000 de euro. A fost introdus sistemul diferenţiat de cote de impozitare, între 1% (pentru microîntreprinderile cu doi salariaţi) şi 3% (pentru cele fără salariaţi). De asemenea, impozitul pe dividende este de 5% faţă de 16% în trecut.
O bancă importantă vede semnale pozitive pe zona de creditare
Accelerarea creşterii venitului disponibil oferă premisele unei evoluţii pozitive a creditelor pentru populaţie, este de părere Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank. „Remarcăm o încetinire a creditării raportată la prima parte a anului trecut, urmată de o stabilizare a dinamicii mediei mobile în ultima perioadă. Această perioadă de creştere de trei cifre vine de la o bază redusă pe fondul crizei financiare ce a afectat oferta de credite. Revenirea încrederii consumatorilor a condus la revirimentul creditării pe fondul unor costuri la minime istorice. Odată ieşită din baza statistică această perioadă de boom, este probabil să asistăm la o expansiune moderată a creditelor acordate populaţiei“, a explicat Dascălu. Băncile aveau în prima lună a anului un sold de credite noi în lei acordate populaţiei de 53 mld. lei, în creş¬tere cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faţă de luna decembrie, avansul a fost totuşi de 0,4% chiar dacă dobanda medie a urcat. Dobanda medie la care băncile au vandut credite noi în lei către populaţie a fost de 7,1% pe an în ianuarie, în creştere cu 7% faţă de luna precedentă, practic cel mai ridicat ritm de creştere din februarie 2015 încoace. În decembrie, dobanda medie era de 6,6% pe an.
Ieşirea Marii Britanii din UE, "otravă" pentru economie
Eventuala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea consecinţe dezastruoase pentru economia britanică, pentru economia europeană şi mondială, fiind o "otravă", avertizează ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, citat de BBC. "Dacă Marea Britanie ar ieşi din UE, am avea negocieri foarte dificile, ceea ce ar fi foarte complicat pentru UE", a spus Schauble. "Ar urma ani întregi de incertitudine, situaţie care ar fi ca o otravă pentru economia Marii Britanii, cea a continentului european şi pentru economia mondială", a apreciat Schäuble. Marea Britanie va organiza în iunie un referendum pe tema apartenenţei la Uniunea European
Romania rămane atractivă pentru investiţii în agricultură
Preţul scăzut al terenurilor agricole, calitatea solului şi mana de lucru ieftină reprezintă doar cateva dintre premisele pentru care Romania continuă să reprezinte o destinaţie de interes pentru investitorii străini din agribusiness. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din cei peste 238.000 km pătraţi, cat este suprafaţa ţării, aproximativ 63% este reprezentată de teren arabil pe care se cultivă preponderent grau şi porumb. Romania are o suprafaţă agricolă mare şi este amplasată strategic în Europa, motiv pentru care investitorii din agribusiness vor continua să vină aici, este de părere Hugh Beirne, manager şicoproprietar al companiei Avalon Comp. „Companiile din Romania şi piaţa de aici sunt în continuare atractive pentru investitori. Cu o amplă sursă de hrană produsă local, fermierii care se ocupă cu creşterea animalelor vor continua să investească aici“, a spus antreprenorul care a stat înspatele mega-tranzacţiei de peste 50 de milioane de euro prin care grupul irlandez Origin Enterprises, cu venituri anuale de 1,4 mld. euro, a preluat „la pachet“, în vara anului trecut, businessurile antreprenoriale specializate în distribuţia de inputuri agricole Redoxim Timişoara şi Comfer Bacău. Cele mai mari companii cu investiţii străine din agricutură care şi-au deschis afaceri în Romania îşi desfăşoară activitatea preponderent în zona de trading, adică cumpără materii prime de la fermierii romani pe care le exportă în alte ţări, cum se întamplă în cazul Cargill, Ameropa, Expur sau altele, deşi există şi investitori străini cu sistem integrat de producţie, cum se întamplă în cazul chinezilor de la Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc la nivel mondial, care au 52 de ferme active de creştere a porcinelor în judeţeleTimiş şi Arad şi abator propriu.
Un roman cheltuie 40 de euro pe an pentru cosmetice
Piaţa de cosmetice din Romania rămane una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune, cheltuiala medie per capita fiind sub 40 euro pe an, jumătate faţă de nivelul din alte ţări din zonă. Potrivit Euromonitor, valoarea totală a consumului pe acest segment este de 780 milioane euro, în timp ce în state cu tradiţie, precum Franţa, este de 4-5 ori mai mare. "Conform proiecţiei Euromonitor, creşterea pieţei de produse cosmetice va veni din toate categoriile, cu o creştere mai accelerată pe îngrijire personală, machiaj şi îngrijirea tenului", spune Răzvan Diraţian, şeful Avon Romania. Mai mult, în Romania consumul este diferit de cel din Franţa deoarece parfumurile şi produsele de machiaj au cea mai mare pondere, în detrimentul celor de îngrijire (skin care). Totuşi, un semn al maturizării pieţei îl reprezintă faptul că în prezent consumatorii reacţionează din ce în ce mai puţin la promoţii, reduceri de preţ şi caută cea mai bună valoare adaugată, potrivit lui Diraţian.
Estimări optimiste privind cererea de automobile electrice
Piaţa auto locală are nevoie de dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice, în condiţiile în care există cerere pentru astfel de automobile, a declarat Jan Ptacek, directorul general al Renault Commercial Roumanie, divizia comercială a grupului Renault în Romania. ”Pentru maşini electrice avem nevoie de o dezvoltare a infrastructurii. Chiar şi aşa, avem cerere pentru astfel de automobile, cu toate că este o ofertă de nişă. În plus, acum maşinile pot fi vandute împreună cu bateria, aceştia nu mai sunt obligaţi să o închirieze, cu toate că aceasta este soluţia mai bună. Dar vanzarea bateriei este un proces individual“, a mai spus Ptacek. Renault şi-a propus în acest an creşterea vanzărilor de maşini electrice, în special cele ale modelului ZOE, care are un preţ de pornire de circa 22.000 de euro cu TVA fără baterie. Vanzările de autoturisme ale Renault au stagnat în ianuarie la 272 de maşini, creşterea lui Clio, de 52% la 132 de unităţi, compensand declinul de 62% al Captur. Marca are în plan relansarea vanzărilor în acest an prin noile modele precum Megane, care vine în martie, SUV-ul compact Kadjar lansat la finalul anului trecut, dar şi noua limuzină de clasă medie Talisman.
Piaţa angro de gaze, prioritate de gradul zero
Sectorul de gaze va fi dificil şi cu incertitudini în 2016, una dintre priorităţi pentru buna lui funcţionare fiind crearea unei pieţe angro, în contextul în care procesul de dereglementare pentru consumatorii industriali s-a încheiat, a declarat Eric Stab, chairman & CEO GDF SUEZ Energy Romania.„Cred că vom avea o piaţă dificilă şi cu incertitudini în 2016. Noi putem avea discuţii despre preţul corect al gazelor, dar nu avem o piaţă angro. Aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru a asigura condiţiile corecte de funcţionare a pieţei de gaze. Dacă te concentrezi numai pe ches¬tiunea dereglementării şi nu şi pe instrumentele necesare în prealabil, la final o să fie haos pe piaţă.“, a mai spus Stab. Una dintre principalele tendinţe în prezent este scăderea preţului la gazul de import pe fondul prăbuşirii preţului barilului de petrol. „Faţă de finalul anului 2014, cand preţul anual al gazului era de 89 de lei MWh, azi suntem la un nivel mai mic. Scăderea barilului de petrol şi ieftinirea gazului natural pun presiune pe producătorii locali. Trebuie avut în vedere însă că reducerea preţului petrolului se reflectă în preţul gazelor naturale cu o întarziere de cateva luni”.
