Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Preţurile apartamentelor au spart un nou prag

Ziarul de Vrancea
2 mar 2016 685 vizualizări
Pentru prima dată în 4 ani, preţurile apartamentelor au depăşit în februarie 1.000 euro/metru pătrat

Preţurile apartamentelor scoase la vanzare la nivel naţional au crescut în februarie cu 4,5% faţă de ianuarie şi cu 9,8% raportat la februarie anul trecut, preţul mediu fiind de 1.015 de euro/metru pătrat util, prima dată în patru ani peste pragul psihologic de 1.000 de euro, potrivit Imobiliare.ro. "După un avans de 2,1% în luna ianuarie, preţurile apartamentelor scoase la vanzare la nivel naţional (noi şi vechi) au consemnat în februarie un salt de 4,5%, ajungand astfel să depăşească pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util - sub care s-au situat începand din mai 2012. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, preţul mediu cerut de vanzători se situează în prezent la 1.015 euro pe metru pătrat, faţă de 971 de euro pe metru pătrat la finele lunii trecute; valoarea actuală este cu 9,8% mai mare decat cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 924 euro pe metru pătrat. În toate marile oraşe analizate au avut loc creşteri de preţ, iar Bucureştiul conduce în clasamentul scumpirilor din ultima lună", potrivit datelor furnizate de portalul de anunţuri imobiliare. În Bucureşti, pretenţiile vanzătorilor s-au majorat cu 3,3% în februarie, de la 1.054 la 1.089 de euro pe metru pătrat utill, şi cu 5,3% în ultimele 12 luni, de la 1.034 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,5%, de la 1.029 la 1.044 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, pe segmentul locuinţelor nou-construite a avut loc o creştere de 4,9%, iar acestea costă acum 1.123 de euro pe metru pătrat, faţă de 1.071 de euro pe metru pătrat la finele lui ianuarie. În Braşov, preţurile au crescut cu 3,2% în februarie, de la 884 la 912 euro pe metru pătrat; cea din urmă valoare fiind cu 7,8% mai mare decat cea atinsă în perioada similară a anului trecut, de 846 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,6%, de la 882 la 896 de euro pe metru pătrat. Locuinţele noi au consemnat însă un avans semnificativ, de 8,3%, de la 893 la 967 de euro pe metru pătrat. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, în Cluj-Napoca preţul mediu solicitat de vanzători a crescut cu 3% în ultima lună, de la o medie de 1.152 de euro pe metru pătrat, la 1.186 de euro pe metru pătrat; valoarea actuală fiind cu 15,4% mai mare decat cea consemnată la finele lui februarie 2015 (respectiv 1.028 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat cu 2,6%, de la 1.174 la 1.204 euro pe metru pătrat util, iar cele noi cu 3,2%, de la 1.125 la 1.161 de euro pe metru pătrat. În Timişoara, preţurile apartamentelor au consemnat un avans de 1,9% în februarie, de la 952 la 970 de euro pe metru pătrat util; diferenţa faţă de nivelul atins în perioada similară a anului trecut, de 851 de euro pe metru pătrat, fiind de 14%. În Constanţa, locuinţele s-au scumpit cu 1,6% în februarie, de la 915 la 930 de euro pe metru pătrat util, şi cu 5,1% în ultimele 12 luni, de la 885 de euro pe metru pătrat util. În Iaşi, Indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 1,3%, de la 877 la 888 de euro pe metru pătrat util; preţul mediu solicitat în prezent este cu 5,3% mai ridicat decat cel valabil în perioada similară a lui 2015, respectiv 843 de euro pe metru pătrat.

Nextebank are verde pentru achiziţia Băncii Comerciale Carpatica

Consiliul Concurenţei a constatat că preluarea controlului Băncii Comerciale Carpatica (BCC) de către Nextebank nu ridică probleme în ce priveşte compatibilitatea cu mediul concurenţial, autoritatea de reglementare neavand obiecţii în privinţa tranzacţiei, a informat, miercuri, Banca Carpatica. "În data de 1 martie, Nextebank a informat Banca Comercială Carpatica cu privire la răspunsul pe care aceasta l-a primit din partea Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte decizia de neobiecţiune privind concentrarea economică realizată prin dobandirea controlului unic direct al Băncii Carpatica şi indirect asupra Imobiliar Invest SRL, SSIF Carpatica Invest şi SAI Carpatica Management SA de către Nextebank, constatand că, deşi operaţiunea cade sub incidenţa legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal", se arată într-un comunicat transmis de Banca Carpatica. Nextebank a anunţat, la finele lunii februarie, că a primit avizul ASF pentru o ofertă publică de preluare obligatorie a Băncii Comerciale Carpatica (BCC), vizand participaţia de 45,2% pe care nu o deţine din BCC, la un preţ de 0,105 lei/titlu, plătit şi în ianuarie pentru un pachet de 20% lui Ilie Carabulea şi altor patru acţionari. Numărul acţiunilor care fac obiectul preluării este de 995,8 milioane, reprezentand 45,21% din capitalul social, iar preţul de cumpărare se situează la 0,105 lei/acţiune, potrivit unui raport publicat de Banca Carpatica pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Perioada de derulare a ofertei este 2-22 martie. Nextebank a informat, la finele lunii ianuarie, că a finalizat achiziţia unui pachet majoritar de peste 54,79% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica, prin cumpărarea unei participaţii de la mai mulţi acţionari şi subscrierea în cadrul procesului de majorare a capitalului social, primind aprobările din partea BNR şi ASF. Nextebank intenţionează ca, după parcurgerea procedurilor legale necesare, să demareze un proces de fuziune cu Banca Carpatica. Omul de afaceri Ilie Carabulea şi alţi patru acţionari ai Băncii Comerciale Carpatica, acţionand în mod concertat cu acesta, au vandut Nextebank 20% din titlurile BCC pentru 23,1 milioane de lei. De asemenea, Nextebank a subscris acţiuni în valoare de 98,66 milioane de lei la capitalul Carpatica.

ING Bank anunţă că are o rată de execuţie de doar 0,1%

ING Bank a executat circa 20 de garanţii ipotecare în cazurile în care clienţii au ajuns în incapacitate de plată, dar după discuţii de trei ani şi jumătate cu clienţii, în care a aplicat sau a căutat să identifice mai multe variante de soluţii, a declarat miercuri directorul general,Michal Szczurek. "Avem o rată a creditelor neperformante de trei ori mai mică decat a pieţei. Executăm foarte rar ipotecile, la finele anului trecut aveam o rată de sub 0,1%, în jur de 20 de cazuri. şi la fiecare dintre acestea am avut discuţii cu clienţii care au durat cam trei ani şi jumătate, în care am căutat soluţii de restructurare, de mutare într-un apartament mai ieftin pentru a-l vinde pe cel mai scump", a afirmat CEO-ul ING într-o conferinţă de presă, răspunzand unei întrebări privind legea dării în plată. Rata creditelor neperformante înregistrată de bancă s-a redus anul trecut la 5,1%, de la 5,7% în 2014. Szczurek a arătat că banca este deschisă, în activitatea zilnică, la găsirea soluţiilor pentru clienţii care ajung în dificultate de plată, fără a avea nevoie de aportul unei legi în acest sens. El consideră că legea dării în plată nu va rezolva problemele celor care sunt în reală dificultate, ci va reprezenta o soluţie pentru puţini clienţi, însă va îngreuna totodată accesul la creditare pentru persoanele care vor dori să-şi achiziţioneze o locuinţă pe viitor. "Condiţiile de creditare vor fi clar mai aspre. Darea în plată nu este soluţia bună, iar efectele distrugătoare vor fi mai mari decat beneficiile", a spus Szczurek. Întrebat care sunt scenariile pentru condiţiile de creditarte pe care banca le ia în calcul în eventualitatea adoptării legii în forma actuală, şeful ING nu a vrut să dea informaţii concrete, precizand că există scenarii diferite."Avem diferite scenarii, dar nu vrem să facem declaraţii pană nu ştim care este forma finală a legii. Dacă va fi similară celei de acum, va afecta condiţiile de creditare, cu siguranţă nu va mai exista un avans de 5-10-15%", a menţionat Szczurek.

Valoarea medie a unei tranzacţii digitale este de 230 lei

Valoarea medie a unei tranzacţii digitale realizate anul trecut în Romania s-a situat la 230 lei, potrivit datelor Netopia mobilPay, care a intermediat în 2015 peste 2,6 milioane de tranzacţii online şi mobile, cu o valoare de peste 135 de milioane de euro. Numărul tranzacţiilor intermediate pe parcursul anului 2015 de Netopia mobilPay a depăşit 2,6 milioane, online şi mobile, după o creştere de 25% raportat la anul anterior. Peste 45% din totalul acestora au fost realizate de pe dispozitive mobile, se arată într-un comunicat al companiei. Valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2015 a crescut cu peste 60% comparativ cu anul anterior, cumuland peste 135 milioane euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online în 2015, aceasta s-a situat la 230 lei, potrivit Netopia mobilPay. Majoritatea plăţilor intermediate de companie anul anterior au fost pentru produse IT&C, servicii şi pachete turistice, dar şi home & deco, fashion, produse de înfrumuseţare, cărţi şi jocuri digitale. Dacă o tranzacţie medie digitală realizată de romani în 2015 s-a ridicat la 230 lei, unii au ales să achite sume record, pentru mobilier high-end sau pachete turistice în destinaţii exotice, în valoare de peste 10.000 de euro. Mai mult, compania a procesat peste 40.000 tranzacţii care au depăşit suma de 1.000 de euro. Achiziţile realizate de romani prin aplicaţia mobilPay Wallet, prin care se pot achita cumpărături la hypermarket, facturi, masa la restaurant şi, mai nou, întreţinerea la bloc, au crescut cu peste 200% în 2015, volumul lor urcand cu 400%. Utilizarea wallet-ului dezvoltat de Netopia a accelerat pe fondul introducerii de opţiuni precum plata la hipermarketuri Cora şi Carrefour din Capitală, a transportului în comun în Cluj Napoca, Alba Iulia şi Turda, de achitare a taxei de pod de la Feteşti sau a amenzilor de circulaţie. Începand din decembrie 2015, peste 20.000 de proprietari din Bucureşti îşi pot plăti întreţinerea la bloc prin intermediul mobilPay Wallet, în baza unui parteneriat încheiat cu Scomet.ro, cel mai mare provider de servicii de administrare a blocurilor de locuinţe din Capitală.

Amenzi de 8,24 milioane lei pentru jocurile de noroc

Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a efectuat anul trecut 8.624 de controale la nivel naţional şi a aplicat amenzi în sumă de 8,24 milioane lei, potrivit raportului prezentat miercuri de instituţie. Oficiul a încasat anul trecut din taxele de licenţă şi cele de autorizare a jocurilor de noroc acordate pe tipuri de activităţi suma de 1,18 miliarde lei (269,3 milioane euro). Comparativ, în 2014 încasările la bugetul de stat din jocurile de noroc se ridicau la 157 milioane euro. Valoarea prejudiciului estimat pentru 2015 a fost de 46,4 milioane lei. Totodată, pentru un număr de 19 operatori economici s-au încasat penalităţi (taxe de licenţă/ autorizaţie), pentru exonerarea de răspundere penală şi fiscală, conform legislaţiei în materia jocurilor de noroc la distanţă. În Romania existau, la nivelul anului trecut, 488 de operatori în sector. În ceea ce priveşte segmentul jocurilor de noroc online, 23 de operatori au solicitat dreptul de operare în 2015, trei dintre ei şi-au pierdut acest drept, astfel că în prezent există 19 operatori de jocuri de noroc online.

Preluarea Billa de către Carrefour, în analiză

Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică prin care grupul Carrefour preia controlul asupra magazinelor Billa, operaţiunile de retail din Romania ale grupului Rewe, a anunţat miercuri autoritatea. "Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică prin care grupul Carrefour preia controlul asupra activităţii de retail operată în Romania sub marca «Billa» a grupului Rewe, Billa Romania SRL şi Billa Invest Construct SRL", se arată într-un comunicat al autorităţii de reglementare. Grupul german Rewe îşi va menţine celelalte activităţi de retail din Romania, concentrandu-se asupra reţelei de magazine de tip discounter. Tranzacţia a fost notificată iniţial Comisiei Europene, dar Consiliul Concurenţei din Romania a fost considerată autoritatea cea mai potrivită pentru a realiza o analiză detaliată a pieţelor pe care Carrefour îşi consolidează poziţia în urma preluării magazinelor Billa. Autoritatea de concurenţă va evalua operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice.

Preţurile producţiei industriale sunt în scădere

Preţurile producţiei industriale au scăzut în ianuarie pe total piaţă (internă şi externă) cu 0,6% faţă de decembrie şi cu 2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pe piaţa internă fiind înregistrate preţuri mai mici cu 2,3% anual, iar pe cea externă cu 1,4%, potrivit datelor INS. Comparativ cu decembrie 2015, preţurile pe piaţa internă s-au diminuat cu 0,6%, iar cele de pe piaţa externă cu 0,5%. Preţurile au scăzut cel mai mult în industria energetică, cu 2,5%, apoi în industria bunurilor intermediare, cu 0,3%, şi în cea a bunurilor de capital, cu 0,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Industria bunurilor de uz curent a consemnat un avans al preţurilor de 0,4%, iar cea a bunurilor de folosinţă îndelungată de 2,2%. Faţă de ianuarie 2015, preţurile din industria energetică s-au contractat cu 6,6%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 3,5%. Pe de altă parte, în industria bunurilor de capital s-au regăsit preţuri mai mari cu 0,5%, în cea a bunurilor de uz curent cu 2,2%, iar în îndustria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 2,9%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.