MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ikea Romania majorează salariul minim brut cu 47%
"Pentru noi, aceasta este o investiţie pe termen lung în oameni, bazată pe convingerea că o echipă răsplătită corect şi care beneficiază de condiţii bune de muncă poate să ofere o experienţă excelentă clienţilor noştri" a declarat într-un comunicat Stefan Vanorbeke, Retail Manager Ikea SEE. Creşterea salariului minim reprezintă cea mai recentă investiţie pentru angajaţi pe care Ikea le-a realizat în ultimii doi ani. "De această măsură beneficiază aproximativ 200 din cei 530 de angajaţi Ikea Romania", au precizat reprezentanţii retailerului. În 2013, compania a introdus un program prin care toţi angajaţii primesc un bonus de performanţă, precum şi un program de loialitate, potrivit căruia salariaţii cu o vechime de peste cinci ani în Ikea primesc o contribuţie anuală la planurile individuale de pensie. Compania a început un proces continuu de aliniere între toate ţările din regiunea Europa de Sud Est (SEE), bazat pe evaluarea performanţelor individuale şi corelat cu rezultatele financiare totale. Astfel, toţi angajaţii din Romania, Croaţia, Serbia şi Slovenia vor beneficia de un pachet de beneficii şi noi niveluri salariale bazate pe principii de corectitudine şi incluziune începand cu anul financiar 2017 (septembrie 2016 - august 2017). Angajaţii Ikea mai beneficiază de asigurare medicală, asigurare de risc, mese subvenţionate în restaurantul angajaţilor, discount de angajat, petreceri anuale şi cadouri pentru copii. Ikea Group deţinea în august anul trecut 380 de magazine în 47 de ţări sau teritorii, dintre care 40 de magazine erau francize deţinute de alte companii decat Ikea Group.
Şefii companiilor văd creşteri ale activităţilor pană în aprilie
Managerii companiilor din Romania estimează, pentru perioada februarie-aprilie, o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi una moderată în industrie, construcţii şi servicii, precum şi a numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul, dar şi o stabilitate a preţurilor, potrivit INS. Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru cele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 10%), cu un avans mai semnificativ aşteptat în activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi în activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor (solduri conjuncturale plus 24%), potrivit anchetei de conjunctură din februarie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, aceptia estimează o relativă stabilitate a preţurilor la produsele industriale în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%), dar şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%). În construcţii se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 7%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural plus 7%), concomitent cu o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) şi a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural 0%).
Veşti proaste pentru sectorul construcţiilor de locuinţe
Autorizaţiile de construire pentru clădiri rezidenţiale au înregistrat în ianuarie o scădere cu 14,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1.429 acte eliberate, circa 62% dintre ele vizand zona rurală, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi lună din 2015, au fost eliberate 1.674 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale."În luna ianuarie 2016 se remarcă o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna corespunzătoare a anului precedent (-245 autorizaţii). Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare Sud-Est şi Nord-Vest (-59 autorizaţii fiecare), Sud-Muntenia (-53) şi Bucureşti-Ilfov (-48)", se arată într-un comunicat al INS. O creştere a numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale a fost consemnată în regiunea de dezvoltare Nord-Est (plus 23 autorizaţii). Din totalul autorizaţiilor date, 885 au fost pentru mediul rural, iar 544 au revenit zona urbană. Pentru clădiri administrative au fost eliberate opt autorizaţii, iar pentru alte tipuri de clădiri 273 de autorizaţii.
Piaţa de factoring a crescut în 2015 cu 35%
Piaţa de factoring a crescut anul trecut cu 35%, la 3,65 miliarde euro, evoluţia fiind susţinută în principal de IMM-uri, care au afaceri de pană la 5 milioane euro, construcţiile reprezentand cel mai activ domeniu pe factoringul intern, cu o cotă de 23%, potrivit datelor asociaţiei de profil."Tendinţa de creştere s-a prefigurat încă de la mijlocul anului trecut, cand anumite produse de factoring înregistraseră creşteri semnificative. Vorbim aici despre factoringul tradiţional, pe care IMM-urile l-au accesat mai mult decat oricand, dar şi despre reverse factoring, preferat de marile companii pentru finanţarea furnizorilor proprii", a declarat într-un comunicat Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Romane de Factoring (ARF). Cel mai mare volum de finanţări a fost accesat de companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, cu o cotă de 36% din piaţa de profil, însă cea mai mare contribuţie la creşterea pieţei, cu o creştere de peste 90% faţă de 2014, au avut-o companiile cu cifră de afaceri sub cinci milioane de euro, acestea urcand la o cotă de piaţă de 29%. "Această evoluţie este una firească din punctul nostru de vedere, pentru că, la bază, factoringul este un produs destinat finanţării şi gestiunii portofoliului IMM-urilor. Acesta a fost profilul de companii către care s-a adresat încă de la început şi iată că piaţa şi eforturile bancilor si IFN-urilor specializate reglează foarte bine aceste oportunităţi de finanţare, direcţionandu-le exact către zonele care au nevoie", a mai spus Roşu.
